Urături – De Sfântul Vasile

Aho, ho, hooo!
Seara lui Sfântu’ Vasile
Să vă fie, gospodari, de bine
Și nouă de folos
Că suntem plugari de jos.
O-nsărat, o-nourat
Noi plugari ne-am adunat
De prin dealuri, de prin văi
Tot plugari de-alde noi.
Și ne-am luat cu ist clopoțel bălțat
Să stârnim câinii din sat
C-așa-i de la Dumnezeu sfântu’ lăsat.
Nu-i de la noi începutul
Și nici la noi nu-i sfârșitul,
Așa-i de când lumea și pământul.
Iar voi, plugarasi fârtați,
Stați puțin și nu mânați
În zabrele vă răzămați
Pistoalele vi le-ncărcați
De opinci vă grijiți,
Harapnicele vi le pregătiți
Ca să mergem la arat
La mărul rotat în dealul Coraliului
Unde-i locul grâului.
La mărul rotat.
Iar sub măr cine-i culcat?
Îi Gruian și cu Novac,
Și Gruian mereu spunea
Că-n Țarigrad ar pleca.
Iar Novac îi răspundea:
Mai Gruiene, mai voinice
Tu-n Țarigrad nu te duce
Că cine-a ascultat de mine
Dumnezeu i-a dat mult bine.
Și pe cal încăleca
Tot în fuga calului
Pan’ la capul dealului.
Acolo descăleca
Vin, cu vadra, că striga!
Măcar vreo două, trei zile
Să stea vadra lângă mine.
Crâșmărița-i mititică
Dar puțin cam frumușică
Cu țâțele boureie
Cu buzele subțirele,
Cu tulpanul vișiniu
Nu ne-o mai spuneți, c-o știu!
Strâmtă-n șale, largă-n ștani
Drăgălașă la ciobani.
La ciobani face cu mâna
La flăcăi stinge lumina,
Alde noi, umplem gradina.
Cu ciubote se-ncalță
La-mpăratul c-alerga.
Împăratul de-o videa
De departe mi-o-ntreba:
Ce-i Anița, crâșmărița
La ce vii așa-nfocată
Cum n-ai venit niciodată?.
Înălțate împărate
Ieri când soarele-apunea
Au intrat în crâșma mea
Trei voinici ardelenești
Cu papuci galbeni turcești.
Este-acel mai mariuliu
Tot cu barba brâuliu
Cu mustața spic de grâu.
Are-o căciulița-n cap
De cincizeci de piei de țap
Că cincizeci mai trebuie
La urechi tot n-ajunge.
Iar acel mai mijlociu
Tot cu barba brâuliu
Cu mustața spic de grâu.
Are-un minteanaș pe trup
Din cincizeci de piei de lup
Că cincizeci mai trebuie
La genunchi tot n-ajunge.
Iara acel mai micuțiu
Bat ochii sprâncenele
Și părul călcâiele,
Cu mustața ca la rac
De și-o-nnoadă după cap.
Da hodiniți, boieri mari, hodiniți
Da de-afară nu gândiți
Că-s plugarii necăjiți
Și plugarii cer mâncare
Boii că ne țin parale.
Boii de la roate
I-am furat azi-noapte
Boii din prigol
I-am scos din ocol.
Ia mai roată mai, haai, haai!