Unq’ Sapte – Sfârșitul Lui

Sunt pierdut în întuneric și-n beznă
Cu obrajii roșii, apropie-te să vezi mă
Câtă durere pot acumula într-un suflet de copil
Când mi-e dor, cât mi-e dor? Cât p***a mea mai rezist?
Singur și trist, uitat într-un univers paralel
Uitându-te la mine poți spune că-s la fel ca restu’
Și mi-e teamă să nu cumva să crezi că sunt nebun
D-asta calculez tot ce spun, și-arat din mine doar ce-i bun.
Știu că va veni și timpu-n care vei dispărea
Și-ncet se va surpa și calea mea. Dar nu pleca
Stau singur în frig și vorbesc același c***t
În care te rog să rămâi când tu deja ai plecat.
Aceeași întrebare în cap, spune-mi tată ce să fac
Când am pus suflet și credință-ntr-un om nevinovat
Doamne ce-am făcut? Arată-te în drumul meu
Spune tu ce e bine, și ce nu, de ce mă lași la greu?
Când îmi pun mâinile-n cap și sparg bariera spațiu-timp
Simt cum mă transform în drac când nu spun ce simt
Oare e vina mea? Cum poate greși un copil?
Am fost prea vesel și-am îndrăznit să te deranjez stăpâne?
Spune ce fac mâine? Spune-mi c-o să fiu bine
Înțelege c-am pierdut și tot repet aceleași texte
Sunt pacientul lunii, sfârșitul lumii mi se cuvine
Treeci tu prin ce trec și eu și să-mi spui cât de vesel te simți
Să plonjezi printre zâmbete false
Să zâmbești la rândul tău
Cu cuțitul până în coaste
La mânerul său se află stăpânul tău.
Să vezi în om doar silă și ce e rău
Să vezi demon în copilul tău
În stomac să simți un hău
Ai greșit bro
Asta-i drumul meu nu drumul tău
Asta-i un coșmar nu reality show, wow.
Să ai cearcăne mari, și când te așezi la masă
Să vină una să-ți zică „pleacă-n morții tăi acasă”
Să abuzezi aceeași stradă când e frig și n-ai soluții
Să vezi cum e singur în lume, mai ții? Nu ții
Să te bucuri că ești solo, că nu tre să minți
Să strângi din dinți când îi vezi p-ăia cuminți
Să te-ndopi în droguri până devii paranoic, mi se pare
Că toate-s bătute-n palmă până ajungi călcat în picioare.
Am o mie de-ntrebări necalculate pentru tine
De ce acum când o dau bine n-ascultă nimeni?
Și vii cu bârfe ca la siri, sau ca-n pauze la știri
Tu de ce tot abuzezi de puterea privirii?
O altă zi, în care mă repet, și nu-i nimic interesant
Mă trezesc și adorm, scriu, cânt, deja devine deranjant
Sunt obișnuit, dar tot mă duc în jos pe aceeași pantă
Viața mea-i decât o vagaboată expirată.
Mă strecor în zeamă ca-n sită
Îți stric viața ca SIDA
O să mă întorc în timp și o să-ți distrug clepsidra
Nu știu de ce țipă tipa, cred că îi sunt antipatic
Dar n-o să te abandonez în timp ca-n Antipa.
Dacă-mi ridici o mână n-o să te iau din drum ca ocazii
Mai bine strânge tare din fese și sună-ți un taxi
Strânge-i mâna, fii politicos, să nu lași loc de dubii
Și când te vezi la destinație fugi în patru labe ca Scooby
Îmi știu bine scopul, doar că nu-i înțeleg sensul.
O dau dintr-o poveste-n alta și-mi dă impresia de înțelesuri
Drumul mai atrăgător decât o t***ă bună-n dresuri
Încep să îndes în cap cât mai mult venin ca Hussin,
Vezi ce slugi aduni, vezi pe cine suni, vezi ce numeri, ‘i bun
Sunt băiat cu obraz, și nu te ard, poate cândva am fost prieteni buni
De mic copil visam la maturitate, o simțeam prin p***ă
Poate din cauza asta sunt mai tot timpul certat cu Kronos.
Mă simt însetat și sedat, nu știu ce c***t am luat
Dar până la urmă-i bună că dacă nu era bună nu mă lua de cap,
Că eu știu cât am umblat și câte droguri am băgat,
Mai tot timpul spart pe înserat, cu seringa inserată
În braț pe asfalt. În timp m-am maturizat
Că sincer m-am săturat de praf presărat iar apoi tras pe bancnotă de un dolar
Crezând ce tâmpenii debitam, dar fără credință în mass
Nu știam unde mi-e capul în timp ce-l învârteam pe inelar

Sensul versurilor

Piesa exprimă sentimente profunde de depresie, singurătate și dependență. Naratorul se simte pierdut și dezorientat, căutând răspunsuri și sens într-o lume haotică și dureroasă. El se luptă cu demonii interiori și cu amintirile traumatizante, simțindu-se abandonat și trădat.

Lasă un comentariu