Mi s-a spus să fiu bun și iertător,
Că și ei au dreptate, doar că-n ochii lor.
Să nu mai trag pe nimeni că-ntru-n final devastator,
Banii nu-mi vor da aripi să zbor din decor.
Ulterior mi s-a zâmbit prea sincer, doar că știi că câteodată,
La fel de bine cum vine binele poate să se-ntoarcă
Și-am pus suflet la căldură, până-am prins tornadă
Și m-am trezit din nou în stradă fără vreo metaforă.
Mi s-a spus să dau-napoi, într-o oarecare măsură,
C-atunci când viața-i dură să-i scot toți dinții din gură,
Dar i-am spus că nu-i așa, că-n urmă cu ceva timp
Mi s-a spus că nu trebuie să lupt ca să înving.
Am iubit la rândul meu, și-am picat de prost,
Că nu neapărat unde nu plouă poți numi adăpost,
Întrebând dacă are vre-un rost, mi s-a spus să mai încerc,
Pân’ mi-am dat seama că singura bătaie ce contează e-n piept.
Mi s-a zis să am respect, fără repercusiuni,
Și că iubirea de sine vine-nsuși din cei buni,
Când te gândești că nu există, să devii tu, și când cei scunzi
O să-ți pună întrebările astea TU să le răspunzi.
Sensul versurilor
Piesa explorează sfaturile primite de-a lungul vieții și modul în care acestea se ciocnesc cu realitatea și experiențele personale. Vorbește despre importanța de a-ți găsi propria cale și de a lupta pentru ceea ce crezi, chiar și atunci când alții îți spun să faci altfel. În final, mesajul este despre descoperirea de sine și despre a răspunde propriilor întrebări.