Dacă ar fi fost să-mi iau un par pe spate
Aș fi făcut-o fără să clipesc pentru tine, frate
Pentru că înainte de toate prieteniile adevărate
Reușesc să strălucească și pe timp de noapte
Da, am reușit să las de la mine până am devenit laș
Poate mai bine mă las
Să-ți spun aceleași lucruri până rămân fără glas
Că știi tu, poate avem o singură șansă
Și dacă tot vrei să-mi tai din suprafață
Fii bărbat și spune-mi în față
E ușor doar să vii să ceri și să pleci și să iei
Și simt în ochii tăi, când mă vezi, tu doar speri
Vrei bani de la mine pe care nu i-am avut niciodată
Jignește-mă, te provoc să încerci măcar o singură dată
Să nu te întrebi de ce stau puțini în jurul meu
Nu că nu țin la mulți sau mi-e greu
Dar prefer să vă țin la distanță mereu
Este și destinul meu să fiu purtat departe
Apropiat mai mult de cei străini care mă caută prin arte
Oamenii răi descarcă în tine curent șoc după șoc lent
Sunt obosit, dar nu duc lipsă de antrenament
Plus că atragi cu succes ceea ce emiți
Așa că nu te mai comporta ca un tâmpit înconjurat de frici.
[R].
Ești cel mai bun prieten al meu
Și mi-e greu, dar trebuie să rămân în garda asta mereu
În viață oamenii se pot schimba într-o secundă
Când în jur nu mai abundă, te lovesc și se încrunta
Ești cel mai bun prieten al meu
Și mi-e greu, dar trebuie să rămân în garda asta mereu
În viață oamenii m-au istovit
N-am de gând să mă apuc de strivit
Ramâi, omul meu potrivit de nepotrivit.
Am avut planuri mari și ai avut grijă să le faci bucăți
Nu vreau să am prejudecăți, dar crezi că te lăsam fără părți?
Știi că de când ne știm împărțim în două
Și visăm să îmbrăcăm lumea asta împuțită într-o haină nouă
Că dacă nici tu nu crezi în mine, atunci cine?
De ce încerci să mă convingi că nu ține când eu simt că va fi bine?
Primim regulat lovituri și ai văzut că țin la ele
Nu vânătăile sunt grele, mai degrabă dezamăgirile mele
Când sunt doi în joc sau mai mulți
Alegi direcția potrivită pentru toți, ceilalți taci, înveți, asculți
Dacă lucrurile nu merg cum vrei tu
Nu considera că ai suportat destul și apoi te rupi de restul
Vezi tu, asta o să țină o dată, de două, de cinci ori
Până când ai să vezi pustiu în jurul tău și ai să crapi de fiori
Ai mei îmi spuneau că cel de-al casei este superficial
Nu fi și tu doar un asistat social din acela sentimental.
[R].
Ești cel mai bun prieten al meu
Și mi-e greu, dar trebuie să rămân în garda asta mereu
În viață oamenii se pot schimba într-o secundă
Când în jur nu mai abundă, te lovesc și se încrunta
Ești cel mai bun prieten al meu
Și mi-e greu, dar trebuie să rămân în garda asta mereu
În viață oamenii m-au istovit
Și n-am de gând să mă apuc de strivit
Ramâi, omul meu potrivit de nepotrivit
Sensul versurilor
Piesa explorează complexitatea relațiilor de prietenie, navigând printre dezamăgiri și trădări. Vorbește despre importanța de a rămâne puternic și de a nu renunța la sine, chiar și atunci când cei apropiați te dezamăgesc. Mesajul principal este despre reziliență și despre a-ți păstra integritatea în fața adversității.