Underman – Giganți de Metal

Onorați colegi, stimată audiență,
Doamnelor și domnilor, vreau să vă mulțumesc pentru prezență
Și discursul pornește către etajele superioare,
Marcând publicarea rezultatelor financiare semestriale,
Estimările au fost depășite,
Echipe de proaspeți absolvenți au sortit rezultatele dorite,
Consiliul director freacă palmele în satisfacție deplină,
Mâinile lor curate vor atinge curând o mare primă,
Subordonaților li se răspunde la întrebare,
Au dreptul să-și păstreze bonurile de masă în continuare,
Acele bilete colorate în valoare de câțiva lei,
Cât o țigară din pachetul managerului ce-i supraveghează pe ei,
Se transmite un mesaj către toți angajații,
Cuprinde un target nou superior pentru creșterea incotației,
Conducerea, șansu și rezultatele obținute,
Mulțumesc echipei, și impun nou cifre ce trebuie depășite,
Semnalul transmis nu-i deloc straniu,
Ci doar menit să le scadă apetitul pentru o mărire de salariu
Cele 10 secunde de faimă ale aspirantului dispar,
Și sunt curând evaporate în nervii următorului dosar.

Refren: Și ei stau în giganții lor de metal,
În fum de trabuc cu degetul pe start,
Ultima metodă de exploatare, oamenii roboți,
Liber să faci ce vrei în sistem da’ nu poți
Și ei scuipă realitatea, inhalează vise,
Și-ți înfig în continuare în spate vise,
Serviți condiții capitaliste.
Bine ați venit în închisori corporatiste!

Așezați în birouri reglate la centimetru,
Printează tone de hârtie până-și afundă perimetrul,
Un adjunct rânjește în sine,
Strategia perioadei de probă funcționează de minune,
De mâine le vor reduce și din pauză și fără o cauză,
Le mai tăiem un drept și mai adăugăm o clauză
Trăim vremuri grele, suntem într-o economică criză,
Situația ce-ți este expusă în excel este estrafictivă
Fără să știi, locul de muncă ține bine cel de veci,
Și ei îți toarnă în urechi că n-ai unde să pleci până-ncepi să-i crezi
Conturile giganților prind peste granița grăsime,
În paradisuri virtuale, iluzii pentru tine și mine
Graficul vânzărilor urcă diagonal,
Constant cu cel al stresului până ajunge exponențial,
Pe strada ta giganții nu sunt diferiți,
Și atunci când primești ceva parcă îți fac un favor ce nu-l meriți
Împărțiți bunul simț la ușă când intrați,
Restrângeți cheltuielile și într-o zi o să fiți avansați
N-ai drept să fii om, ține minte,
Data viitoare când te îmbolnăvești anunță-ne cu 3 zile înainte.

Refren: Și ei stau în giganții lor de metal,
În fum de trabuc cu degetul pe start,
Ultima metodă de exploatare, oamenii roboți,
Liber să faci ce vrei în sistem da’ nu poți
Și ei scuipă realitatea, inhalează vise,
Și-ți înfig în continuare în spate vise,
Serviți condiții capitaliste.
Bine ați venit în închisori corporatiste!

Diplomele decorează pereții,
Vrei să te încălzești la focul lor când îți îngheață nervii,
Este doar o chestiune de timp, aici începe a pute,
Te simți precum costumul tău nou într-un mare coș de rufe,
Ți-e frică să fii rebel deși ai mai mult decât o cauză
Îți repeți mereu în gând în cele câteva minute de pauză,
Și frustrarea asta o arzi cum numai tu știi
În câțiva metri pătrați ca deținuții,
Când simți că oricât ai face pentru ei este prea puțin,
Limbile lor despicate scuipă numai venin
Și-alimentezi constant locomotiva asta lacomă,
Ideal de înfometată cum nu vezi în natură
Nu sunt expert dar îți spun că ești la limită,
Când te-ai uitat ultima dată atent în oglindă,
Ai insomnii și ziua ești mai mereu obosit
Și-ți plângi de milă în camera ta trist,
Cu gândul că la prima eroare de mentenanță,
Vei fi înlocuit de un alt robot la banda rulantă,
Asta nu-i deloc ce visai în facultate,
Sistemul ăsta e o junglă, scapă cine poate