De-ar fi mândra Sâmbăta
Ca la joc Duminica, ai hai mândra mea (x2)
Alta n-aș mai căuta
Cu ea m-aș împreuna, ai hai moața mea.
Lunea când o aprins focu
S-o cănit, bat-o norocu, ai hai mândra mea (x2)
Ca fața cărbunelui
Din fundu pământului, ai hai moața mea.
Marțea dac-o frământat
Era numa aluat, ai hai mândra mea (x2)
Și prin păr și pe cătrință
Și pe zarul la portiță, ai hai moața mea.
Miercurea s-o vrednicit
Prin casă de-o văruit, ai hai mândra mea (x2)
N-avea spor ca roata morii
Și o apucat-o zorii, ai hai moața mea.
Joia o spălat în vale
Și s-o-nțepenit de șale, ai hai mândra mea (x2)
Vinerea și Sâmbăta
Hodinește mândra mea, ai hai moața mea
Să poată juca pe foc
Duminica-n sat la joc, AI HAI MOAȚA MEA
Sensul versurilor
Cântecul descrie activitățile unei fete de la țară de-a lungul săptămânii, culminând cu odihna de vineri și sâmbătă pentru a se putea bucura de dans duminica. Este o celebrare a vieții rurale și a tradițiilor.