Zeci de blocuri
Râd în soare argintii
Zeci de blocuri
În zori de zi
Suie agale
Pe albastrele cărări
Macarale suie în zări
Neîncetat până-nserat
Uite brațul lor de fier
Cum ridică până la cer
Zeci de blocuri
Un cartier.
Auzi, cântă voios
O mândră fată
Cântul ei cel nou
A cuprins zarea toată
Vrăjit mă uit la ea
La mâna-i mică
Ce ridică în cer
Cea mai grea macara.
Macarale
Râd în soare argintii
Macarale în zori de zi
Suie agale
Pe albastrele cărări
Macarale suie în zări
O macara-ncetinel
Mi-a adus un bilețel
Îl prind iute și-l citesc
„Spor la lucru
Și te iubesc”.
Macarale
Râd în soare argintii
Macarale în zori de zi
Suie agale
Pe albastrele cărări
Macarale suie în zări
O macara-ncetinel
Mi-a adus un bilețel
Îl prind iute și-l citesc
„Spor la lucru
Și te iubesc
Și te iubesc
Și te iubesc”
Sensul versurilor
Piesa descrie atmosfera optimistă de pe un șantier, unde macaralele construiesc un nou cartier. Un muncitor primește un bilețel de dragoste, adus de o macara, simbolizând afecțiunea și motivația în timpul muncii.