Într-o clipă cu cer de Balcani m-am trezit
Cu sufletul de ceva ciudat încolțit
Special atentând la libertatea mea
Mă chema teama.
Zero sunt, personaj principal
Centrat în lumina orașului cu liftul stricat
Cu momente de rutină în care m-am întrebat
De ce sunt atât de schimbat.
Mergi! Stai! Dai ce nu ai
Vrei, speri la o moarte pe credit cu rai?
Și uiți ce erai atunci când iubeai
Departe de hoții de cai
Când iubeai.
Multe păsări cu cer zburând spre sud am văzut
De asta răsăritul m-a prins uneori prea confuz
Cu momente de rutină în care m-am întrebat
De ce ești atât de schimbat.
Mergi! Stai! Dai ce nu ai
Vrei, speri la o moarte pe credit cu rai?
Dai ce nu ai
Și uiți ce erai
Atunci când iubeai
Departe de hoții de cai
Când iubeai
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra schimbărilor vieții și pierderea inocenței. Naratorul se simte prins în rutină și se întreabă de ce s-a schimbat, tânjind după vremurile când iubea liber, departe de grijile și temerile actuale.