Pe bulevard…
Fiindcă eu țin minte cum ningea
Și fulgi se așezau pe haina ta
La fiecare doi pași tu îi scuturai
Și eu-ți ziceam să-i lași
Că tu oricum sclipeai
Oricine-ar fi zis ce trebuia să-mi placă
În momentul ăla nu putea decât să tacă
Ar fi vorbit fără să cunoască
Eu tocmai cunoscusem cea mai tare fată
Nu rap, nu vrăjeală, nu club
Nu droguri, nici cum, niciodată sub mine
Vreau să fie bine și vreau să mă simți
La piept nu mai pe mine
Îmi place… nu țin contul cu efortul
O fac pentru viitorul nostru
Ninge memorabil pe aceeași adresă
Eu încă sper să…
Ref: Îți amintești când ne plimbam
Pe bulevard
Lumini într-o iarnă rece
Ne-ncălzeau (bis).
Ok, sper că mai ții minte
Mașini trec, mașini vin
Și eu vreau să te mai privesc în ochi puțin
Asta-i un moment pe care-l trăim
Fiindcă mai târziu nu știu unde o să fim
Oriunde o să fim sau oricum cum o să iasă
Seara asta știu că o să dureze o viață
Ăștia deja ne claxonează
Ea m-a privit în ochi și mi-a zis
„Cui pasă?”
Ca și cum altceva nu o interesează
Ca și cum sunt singurul care contează
Ca și cum nu găsesc ceva mai bun
Să descrie tot ceea ce simt acum
Mulți m-au întrebat de ce scriu de dragoste întruna
Fiindcă de asta are nevoie lumea
Pentru asta sunt un câine fără lesă
Și încă sper să…
Ref: Îți amintești când ne plimbam
Sensul versurilor
Piesa descrie o amintire dragă dintr-o iarnă petrecută cu persoana iubită pe un bulevard. Naratorul își amintește cu nostalgie momentele simple, dar speciale, și speră să retrăiască acea conexiune.