Traian Furnea – Amintire Tot Mai Veche

Și
În timp ce toți copiii
De vârsta mea
Se jucau cuminți pe plajă
Făcând
Impunătoare castele din nisip.
Eu
M-am furișat
Pe după niște stânci
Și-apucând marea de-un colț
Am ridicat-o
Uitându-mă sub ea..

Sensul versurilor

Piesa evocă amintiri din copilărie, contrastând o experiență personală, posibil mai introspectivă, cu activitățile tipice ale copiilor de vârsta respectivă. Gestul simbolic de a ridica marea sugerează o curiozitate și o dorință de a explora dincolo de suprafață.

Lasă un comentariu