Am nevoie de forme să-mi întrupeze nebunia,
de voi și pixul pe care să-mi revărs mânia,
de culori cu care zi de zi să-mi îmbrac sufletul
și de creioane colorate să-i desenez pe cei din jur,
de o ploaie mare care să șteargă tot păcatul,
să-i înece pe toți ce-au greșit cu gândul sau cu faptul
și de pepsi rece, da’ puțin, câteva tone
și țigări, dar și aromate, știi tu, dintr-alea bune.
De tine am nevoie în fiecare zi de acum încolo,
chiar de nu faci nimic să știu că tu vei fi acolo,
de tine am iar nevoie și te vreau veșnic în mine
că te-am căutat un veac și tot te caut, știi prea bine,
dar nu-mi vine să mă pierd din nou în mine,
sentimente absolute, dar neîmpărțite cu nimeni,
d-asta am nevoie de zile multe, dar și pline de soare,
mare, vară, bere și de castele, de ruine,
de muzică am nevoie când plânge sufletu-n mine,
de cuvinte alese și înțelepte, dar și spuse bine,
am nevoie și de liniște atunci când nu mai pot
și sunetul tăcerii să îmi fie al minții antidot.
Am nevoie de multe, dar mai ales să fiu prezent aici,
am o nevoie mare creată din mii de licurici,
dar vreau fericire, pentru asta eu aspir mereu
și apoi nevoile se vor rezolva instantaneu.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o nevoie profundă de diverse elemente, de la lucruri materiale și experiențe, până la prezența unei persoane dragi. În esență, este o căutare a fericirii și a împlinirii prin satisfacerea acestor nevoi, dar mai ales prin trăirea în prezent.