Cine cântă ăla-i creștin,
Cine cântă ăla-i creștin,
Yo, yo, yo, yo.. // bis.
Nu-ți vine să crezi de ceea ce vezi
Te uiți la mine ciudat, mai bine zis te holbezi
Faci asta de ceva timp, începi să mă enervezi
Porunca „Să nu judeci” ai sărit-o de mult
Îți place ceea ce faci, și asta faci mereu
Să stai acolo-n spate cică, e locul tău
Niciodată nu ieși în față
Nu vrei să faci nimic
Dar nici pe mine nu vrei să mă lași să mă ridic
Timpurile se schimbă, oamenii nu mai sunt la fel
Iar tu ai adormit, adormit de păcatul tău
Nu te uita la paiul ce-l am în ochiul meu
Și vezi, de bârna ce-o porți cu mândrie în al tău
Știu că nu îți place, dar ăsta-i stilul meu
Nu-ți cer să mă-nțelegi
Ma-nțelege Dumnezeu
Știu, știu că nu-ți convine, nu te simți în largul tău
Când cineva te-ntreabă de crezi în Dumnezeu
Ești creștin, sau mai grav, pocăit?
Mama, mama, ce tare te-a lovit!
Atât cât dai ‘napoi
Și tot așa mereu,
Te retragi până când simți zidul rece, lipit de spatele tău
Chiar și numai prin asta eu fac mai mult ca tine
Aici, acum strig tare, și fără de rușine:.
REFREN:
// Sunt pocăit, sunt pocăit
Sunt mândru de asta și știu că sunt iubit,
Sunt pocăit, sunt pocăit
Sunt mândru de asta și spun că-s fericit. // bis.
Pocăit, pocăit, nu-ți place cum sună
Ai vrea doar în biserică așa să ți se spună
Niciodată pe stradă, niciodată pe stradă
Nu vrei să-și întoarcă lumea capul să te vadă
Sau la vreo petrecere unde n-ar trebui să fii
Ai observat că totdeauna ești descoperit
Știi ce nu-mi place, la tine, la cel ce are?
Nu vrei acum să te ridici în picioare
E ca te consideri mai bun decât mine?
În gândul tău mă judeci și-asta nu e bine:
Uite mă, ăștia, cum se mișcă, cum vorbesc
Dacă ăștia-s pocăiți atunci mai bine mă lipsesc
Și muzica e nașpa, nu-mi place de fel
Aș putea oricând să cânt mai bine decât el
Dar eu nu mă cobor la acest nivel
Ia mă, că tu știi
Ăsta-i părerea ta, tu și toți aceia care-mi ascultați doar muzica
Ascultă ce vorbesc, căci ăsta-i ce trăiesc
În fiecare zi de realitate mă lovesc
Isus a spus așa: Dacă de mine te vei rușina
Cu nici un chip în Împărăția mea nu vei intra
Deci dacă te ține, strig-acum cu mine:.
REFREN:
// Sunt pocăit, sunt pocăit
Sunt mândru de asta și știu că sunt iubit,
Sunt pocăit, sunt pocăit
Sunt mândru de asta și spun că-s fericit. // bis.
Să nu mă-nțelegi greșit, nu sunt mai bun ca tine
În fiecare zi mă lupt s-aleg ce-i rău sau bine
Dar încerc să spun ceva, cui vrea să mă asculte
Pocăiți-vă până ce nu-i târziu
Căci dragoste aproape aștept în sufletul tău o știu
Iadul, focul veșnic nu-s povesti nemuritoare
Acum tu poți să stai deoparte, și nu te doare
Dar va veni momentul să scrii testamentul
Iar noaptea grea și-adâncă se-așterne peste tine
Știi bine, e gata, vine judecata
Cine nu-i gata îl iau cu lopata
Acum îți vine să râzi, atunci tu vei plânge
Degeaba, lacrimile nu-ți vor mai ajunge
În iad tu vei ajunge
Pentru că nu ai vrut să-l recunoști ca tată
Și să îi ceri iertare, să crezi în jertfa sfântă
Să crezi c-a înviat
Să crezi că poți să fii iertat de orice păcat
Acum e șansa ta, el ți-o mai dă o dată
Vino, cere-i iertare, recunoaște-l ca tată
Vei fii iertat, dar mai trebuie ceva:
Ce? O mărturie, care să se vadă-n viața ta
Așa că strigă tare, acum cu gura ta:.
REFREN:
// Sunt pocăit, sunt pocăit
Sunt mândru de asta și știu că sunt iubit,
Sunt pocăit, sunt pocăit
Sunt mândru de asta și spun că-s fericit. // bis
Sensul versurilor
Piesa este o mărturie a credinței și o chemare la pocăință. Artistul își asumă identitatea de "pocăit" și îndeamnă ascultătorii să se întoarcă la Dumnezeu înainte de judecata finală.