Am să-ngrop amintiri și minciuni cumva.
Cât te-ai prefăcut, am fost orbit cândva.
Dacă astăzi am muri, ai salva ceva?
Întrebare de c***, oare ce-ai salva?
Priveste flacăra, ce ne-a ținut aprinși,
Priveste gestul tău, calm disperat,
Ai dreptate, rămâi cu dreptatea ta.
Sunt o minciună, am fost minciuna ta.
Fă din amintire, o lecție învățată,
Nu te mint, dar te-am mințit, nici tu n-ai sufletul curat
Ce-am făcut pentru noi, pentru tine-i tot nimic
S-a terminat cu noi, ție ți-a păsat, minciuna ta.
Nu știu ce-am spus
Cum dracu’ s-a dus
Pretențiile tale..
Acum mi-s mai clare
Tu m-ai împins pe margini periculos..
Pas cu pas, nu mai e dureros..
M-am săturat, de vorba ta,
De noi așa, privirea ta,
Unde-ai fost, când am avut nevoie de tine,
Nevoie, doar de tine..
Iartă-mă, simt că rănesc,
Îmi e foarte greu, n-am să te mai găsesc
Nu mai ești tu, nu mai sunt eu,
Îmi e foarte greu, am să te uit mereu.
Un cântec răsună cu versuri acute,
Crepuscul de ploaie, gânduri trecute
Uită amintirea, te rog uită amintirea
Sentința citită-i doar crimă de dor,
Chipul cel rece, e chipul odor
E timpul plecării, mi-e timpul plecării.
Nu știu ce-am spus
Pretențiile tale
Pe margini periculos
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și regretul după o despărțire, accentuând minciunile și lipsa de implicare a partenerului. Naratorul își exprimă oboseala și dificultatea de a depăși relația, dar și hotărârea de a merge mai departe.