[Torment] Să vă zic adevăru’, adevăru’ e ca un habitat trist
Mulți s-au rugat, au sperat
Că ajung în paradis
Au acceptat, s-au ancorat, au așteptat și au plecat
Timpul nu a iertat
N-au ajuns nicăieri
Dac-ar fi recalculat
Ar fi fost și ei atei
Mulți au impresia că la școală n-au învățat nimic
Și au intenția să creadă
S-aibă un suflet mai puternic
Vă zic, ăștia vă mint
Vă învață greșit, în biserică nu câștigați
Aveți doar de plătit și ocrotit
Ideologii de tâmpiți în timpuri mate de imigrație
Printre oameni pe cale
Să instige creieru’ la malformații morale și care
De 2000 de ani prostesc babe
N-o să-nțeleg vreodată, oricât tu poți să-mi zici
Nici tu nu înțelegi ce face, nu poți să explici, moralmente te ridici
Moralmente instalează în tine frici
Vrei existență eternă și e foarte trist
Că nu găsești prețul vieții și-l cauți pe Filelist
Și ce scriu unii e împins de Anthrist
Dar n-o să mă las învins de oameni care
Dar din plisc, deci gândesc, deci exist,
Rimez, sunt artist
Tu nu vezi că te mint și te vinzi.
[Cosmin 13] Ai milă de mine, sunt foarte păcătos
Judeci prea bine, asta mă face furios
Iartă-mă că nu exiști și lumea iar te strigă
Am aflat ce e infernul, deși e foarte frig, mă
Deși le e foarte frică de tine, spune mă,
De ce te iei de mine, acum răspunde mă
Pune-mă la cercetare și nu o să te găsesc
Prin numele tău, știi tu, iar mă rătăcesc
Dar nu e vina mea, sunt naiv,
Am văzut cum asasini trăiesc sute de ani
Când tu nu dai doi bani pe un cerșetor
La colț de stradă, bunătatea ta e atât de imensă
De aproape nu o văd
De aproape nu o cred
Dar îți mulțumesc pentru tot ce faci
Și oare dacă exiști
Vino pe pământ să discutăm, ce zici?
Sau.. nu te riști.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o critică aspră la adresa religiei și a instituțiilor bisericești, acuzându-le de ipocrizie și manipulare. Vorbitorul își exprimă îndoielile cu privire la existența divinității și la valorile promovate de religie, subliniind inechitățile și suferința din lume.