Versuri corectate și adnotate
Ziua zicea: “Tot ce trudește mă însoțește, mă îndrăgește, se vrea fericit. Martori ai comediei mele, rețineți-mi piciorul voios. Mă tem de amiază și de săgeata ei meritată. Nu se cere milă pentru a crește în ochii ei. Dacă pieirea mea vestește eliberarea voastră, cu atât mai bine mă vor primi apele reci ale verii.”Noaptea … Citește mai mult
Două fete poartă salbă,Una-i neagră, alta-i albă.Ne-ncetat se tot alungă,Dar nu pot să se ajungă.
Pe lumea umbrelor deschise,Peste abisuri fără nume,Din voia zeilor anumeUn văl de aur s-a întins.Îi spune zi. Lumina eiE însăși viața pământeană,E un balsam de pus pe rană,Dorit de oameni și de zei.Dar ziua scapără treptat,Și noaptea-i smulge mândra haină,Și iese lumea cea de taină,Mocnind prin vălul sfîșiat.Și bezna neagră de mormântSe cască iarăși la … Citește mai mult