Michelangelo – 110
Vorbesc cu voi, ce lumii i-ați dat pradăși spiritual și sufletul și trupul:cu toți veți sta în astă sumbră ladă.din Poezii, traducere de C. D. Zeletin
zeletin
Michelangelo – 16
Din ce e farmec și vremelnicieși îndurare, răul meu se naște.din Poezii, traducere de C. D. Zeletin
Michelangelo – 49
De-a pururi frumusețea n-o să-ți moară,Amor: nu-i om să aibă-asemuireimaginii din inima-n iubire,ce-n alt foc arde, cu-alte aripi zboară.din Poezii, traducere de C. D. Zeletin
Michelangelo – 124
Madona mea, vioaie și îndrăzneață,când îmi promite mult râvnitul bine,cu ochii mă ucide-n timp ce-și țineîn rana-mi arma crudă și semeață,că moarte și viațăle simt deodată într-o luptă lungă,ca spiritul să mi-l străpungă…Doar vraja ei mi-alungătortura, pentru-o și mai grea-ncercare:e răul, decât binele, mai mare….
Michelangelo – 128
Când cel care, cucernic,alungă-a morții groazăar știi s-o ducă de-unde e venită,Amor, crud și puternic,s-ar și-arăta de pazăcu fața lui în curtenii călită.Dar inima pornităprin moarte către bucuria-naltăiubește spaima morții și nu-i tristă:ea-întrece tot și vede…De vraja înnoităa doamnei mele, altăscăpare nu existăși de tot ceea ce din ea purcede.Eu jur cui nu mă crede:m-o … Citește mai mult