<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>yezdegherd &#8211; Versuri.pro</title>
	<atom:link href="https://versuri.pro/top/yezdegherd/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://versuri.pro</link>
	<description>Versuri corectate și explicate</description>
	<lastBuildDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.9</generator>

<image>
	<url>https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png</url>
	<title>yezdegherd &#8211; Versuri.pro</title>
	<link>https://versuri.pro</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Firdousi - XVIII 4 Yezdegherd Ținu Sfat cu Iranienii și Se Duse în Korasan</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-xviii-4-yezdegherd-tinu-sfat-cu-iranienii-si-se-duse-in-korasan</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-xviii-4-yezdegherd-tinu-sfat-cu-iranienii-si-se-duse-in-korasan#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[Epic]]></category>
		<category><![CDATA[farukzad]]></category>
		<category><![CDATA[korasan]]></category>
		<category><![CDATA[Loialitate]]></category>
		<category><![CDATA[persia antica]]></category>
		<category><![CDATA[razboi]]></category>
		<category><![CDATA[sah]]></category>
		<category><![CDATA[strategie]]></category>
		<category><![CDATA[yezdegherd]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21027</guid>

					<description><![CDATA[Farukzad, care e fiul lui Hormozd, se mânie, / lacrimi revărsă, şi Tigru îl trecu, ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-xviii-4-yezdegherd-tinu-sfat-cu-iranienii-si-se-duse-in-korasan" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Farukzad, care e fiul lui Hormozd, se mânie,<br />lacrimi revărsă, şi Tigru îl trecu, intră în Kerk<br />şi izbindu-l crâncen foarte nu lăsă pe nimeni viu<br />din războinicii cu suliți. Şi ieşiră din Bagdad<br />oşti în câmpul de bătaie; însă când al luptei colb<br />se împrăştie, persanii fură iar pe fugă puşi. „.<br />Notă informativă :<br />Farakzad, fiul lui Hormozd, este fratele lui Rostam.<br />Farukzad, călcându-şi urma, iar se-ntoarse lângă şah;<br />plin de pulberi, greu de-armură, de pe cal se coborî<br />şi aduse dinaintea şahului cinstiri cereşti.<br />Ochii lăcrimind doar sânge, pieptul de turbare-arzând,<br />şahului îi zise: „Oare, de ce plângi cu-atâta foc?<br />Vrei să speli în lacrimi tronul şirului de Keianizi?<br />După tine, nu rămâne os din osul nostru vechi,<br />să-i dăm tronul şi coroana. Singur eşti şi ai vrăjmaşi<br />vre o sută mii la număr; cum poţi, oare, să-i înfrângi<br />razna străbătând o lume? Mergi în codrul din Narvan;<br />doar acolo poporenii se vor strânge-n jurul tău;<br />de acolo şi asemeni tânăr precum Fereidun<br />vei putea acum norocul să-ţi întinereşti pe loc!&#8221;<br />Farukzad acestea zise; şahul spusa-i ascultă<br />şi noi gânduri se iviră.<br />Toţi strigară:, , -I bine-aşa!&#8221;<br />Yezdegherd luând cuvântul: &#8216;, Hotărârea-aceasta nu-i<br />vrednică de noi şi-n cuget alte planuri mi-am făcut.<br />Ei! să las eu pe mai-marii din Iran, şi-atâtea oşti,<br />şi întinsa-mpărăţie, tron, coroană, spre-a gândi<br />să mă mântui doar pe mine, şi s-o rup la fugă? -Altcum<br />măreţia şi curajul şi înţelepciunea spun.<br />Nu, de loc nu mi-i ruşine să înfrunt aceşti duşmani,<br />căci ne sfătuie un părdos despre-aceasta într-astfel:<br />« Nu da dosul unui duşman, dacă soarta-ți este rea! »<br />Cum vitejii-au datoria să asculte şahul lor<br />în împrejurări ferice ca şi în nenorociri —<br />tot asemenea şi şahul n-o să-şi lase oastea-n foc<br />de primejdii să alerge la comorile-i din veac!&#8221;<br />Toţi cei mari găsiră bune vorbele-i zicând: „Aşa-i<br />datina la şahii paznici de credinţă din străbuni!<br />Spune care ţi-i porunca? De la noi ce vrei? Şi ce<br />jurământ ne ceri acuma?&#8221; Şahul le dădu răspuns:<br />„Teama năruie curajul. Lucrul cel mai bun ar fi<br />toţi în Korasan să mergem, de izbiri să ne ferim.<br />Oaste-avem acolo multă, numai pahlivani căliți<br />căpetenii turcomane şi hakan din Kitai<br />ne-or aduce plecăciune. Legătura spre-a-ntări,.<br />Notă explicativă :<br />Hakan, denumirea împăraților chinezi şi mongoli.<br />Aici e vorba de Faghfur.<br />soaţa voi lua pe fiica lui Faghfur şi voi găsi<br />sprijin: oaste nenfricată şi războinici din Turan.<br />Mahui, şi el de-asemeni, un putemic cap-de-oşti<br />are elefanţi şi oaste şi-are bunuri fel-de-fel.<br />Cel dintâi din toţi satrapii, căpetenie-de-hotar<br />peste toţi străjerii noştri. L-am îndepărtat de tron<br />fiindcă clevetea si pururi căuta numai gâlcevi.<br />Lui Mahui dăruindu-i nume, cinste, cin înalt,<br />elefanţi, supuşi, ţinutul, chiar de-i neam umil, de jos,<br />l-am făcut un om al Curții. Auzii de la mubezi<br />cugetarea înţeleaptă spusă de acei din vechi:<br />« Tu păzeşte-te de omul ce l-ai vătămat cândva,<br />pe nedrept osândă dându-i ; dar încrede-te în cel<br />înălţat de bunătatea-ţi din nimicnicie-n cer. »<br />Deci, cum n-am făcut nimica rău lui Mahui nicicând,<br />el e cel ce va să-nfrunte pe duşmanii mei de-acum!&#8221;<br />Farukzad, pocnind din palme, izbucni: „O, şah iubit,<br />care îl iubeşti pre Domnul, mare-ncredere n-avea<br />în privinţa celor mârşavi; căci, după-un proverb de azi,<br />în zadar slei-vei vlaga farmecelor să preschimbi<br />firea-adâncă din fiinţe; Domnul le-a creat astfel,<br />şi nu poţi pătrunde taina celui care-i Ziditor.<br />« Numai cailor se cere s-aibă soi şi sânge-ales. »<br />Fie să te bucuri pururi de puteri şi fericiri!&#8221;<br />Şahul îi răspunse-acestea: „Leule neânfricat,<br />încercarea ce voi face-o nu mă va primejdui.&#8221;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-xviii-4-yezdegherd-tinu-sfat-cu-iranienii-si-se-duse-in-korasan/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - Al XVIII-lea Yezdegherd (Șahia Lui A Durat Șaisprezece Ani) Saad Fiul Lui Vakkas Încotropește Iranul - Yezdegherd Trimise Pe Rostam Împotriva Lui</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-al-xviii-lea-yezdegherd-sahia-lui-a-durat-saisprezece-ani-saad-fiul-lui-vakkas-incotropeste-iranul-yezdegherd-trimise-pe-rostam-impotriva-lui</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-al-xviii-lea-yezdegherd-sahia-lui-a-durat-saisprezece-ani-saad-fiul-lui-vakkas-incotropeste-iranul-yezdegherd-trimise-pe-rostam-impotriva-lui#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[Iran]]></category>
		<category><![CDATA[islam]]></category>
		<category><![CDATA[Melancolic]]></category>
		<category><![CDATA[Profeție]]></category>
		<category><![CDATA[razboi]]></category>
		<category><![CDATA[Rostam]]></category>
		<category><![CDATA[Saad]]></category>
		<category><![CDATA[Sasanizi]]></category>
		<category><![CDATA[soarta]]></category>
		<category><![CDATA[yezdegherd]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21037</guid>

					<description><![CDATA[Omar îi dădu o oaste lui Saad al lui Vakkas, / spre-a se război cu ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-al-xviii-lea-yezdegherd-sahia-lui-a-durat-saisprezece-ani-saad-fiul-lui-vakkas-incotropeste-iranul-yezdegherd-trimise-pe-rostam-impotriva-lui" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Omar îi dădu o oaste lui Saad al lui Vakkas,<br />spre-a se război cu șahul Yezdegherd: de cum află,<br />șahul ridică de-oriunde oaste și dădu porunci<br />căpetenie să fie însuși fiul lui Hormozd.<br />Notă informativă :<br />&#8211; Saad fiul lui Vakkas, căpetenie arabă.<br />&#8211; Yezdegherd al II-lea (590-651), ultimul șah din dinastia Sasanizilor.<br />&#8211; Este vorba de un alt Rostam care, față de „pahlivanui cu trup-de-elefant&#8221;, este mai mult un „pahlivan al spiritului&#8221;, un cititor în stele care prezice înfrângerea Persiei de către arabii islamizatori. -Omar (634-644) al doilea calif din cei patru. S-a distins printr-o sângeroasă islamizare a Iranului, Siriei Si Egiptului, dând foc bibliotecii din Alexandria ale cărei opere le-a socotit „păgâne&#8221;. &#8216; -Hormozd (Hormisdas al 111-lea) (579-590), fiul șahului Nușirvan.<br />Căpetenia aceasta se numea Rostam; era<br />om clarvăzător și ager la pricepere și brav,<br />bun să cârmuiască lumea; prevestea din zodiac,<br />hărăzit cu-nțelepciune și urechea și-o pleca<br />la ce glăsuiau mubezii. Pahlivanul cum primi<br />astă grea poruncă, merse lângă șah înseninat,<br />urma-i sărută-n țărână, binecuvîntări cerești<br />aducîndu-i, și-n picioare rămânând în fața sa.<br />Șahul Yezdegherd cu multe laude îl copleși :<br />„O, vlăstar din șahii lumii, o, războinice cu trup<br />cât un elefant, cu ghiare ca de leu, te faci stăpân<br />peste crocodilul groaznic, și când spada, scurt, o tragi,<br />într-o zi de bătălie, tu dobori la căpățâni<br />dintre cele mai semețe! Auzit-am că arabi<br />într-o oaste fără număr, și cu chipuri de catran,<br />năvăliră-n țara noastră pentru a se război,<br />chiar de n-au năvălitorii nici haznă și nici vrun șah.<br />Căpetenie le este Saad, fiul lui Vakkas,<br />omul lacom de putere și averi. O, pahlivan<br />credincios, îți dau pe mână al împărăției steag,<br />o haznă și oaste mare. Rânduiește-ți cele oști,<br />pregătește tot de luptă, nici o clipă să nu pierzi.<br />și când vei pleca de-aicea-n bătălie să te-avânți,<br />și când oștile în față una pe-alta s-or privi,<br />însuți cercetează-arabii, cugetă-ndelung la tot<br />ce-ar fi în folosul nostru sau ar fi vătămător.&#8221;<br />Rostam zise: „îți sunt robul, iată-mă naintea ta,<br />la poruncile-ți sînt gata. Capetele voi zbura<br />celor care sunt dușmanii șahului, și voi zdrobi<br />pe acei de rea credință!&#8221; Buze, de pământ, lipi<br />și se-ndepărtă. O-ntreagă noapte el își petrecu<br />scufundat în cugetare ; Soarele strălucitor<br />când se arătă pe zare, Rostam, lacom de-a lupta,<br />se porni în mare grabă sub puterea lui luând<br />oameni tot de mare viță, buni viteji și veghetori.<br />Treizeci luni trecură astfel. Și când la Kadesiah<br />vru să deie bătălia, Rostam, marele-nvățat,<br />bunul cititor în stele, drept și binevoitor,<br />pricepând primejdea, zise: „Bătălia asta vai!<br />nu prea este priincioasă, fluviul șahilor pe-ăst vad.<br />nu va curge niciodată!&#8221; Își aduse-un astrolab,<br />cercetă cu deamănuntul zodiile, -și prinse-n mâini<br />capul când văzu cum vine ziua marelui prăpăd!<br />Fratelui, mâhnit, îi scrise-n mare grabă un răvaș<br />povestindu-i despre toate. După ce îl lăudă<br />pe Acel dătătorul zilelor de-mbelșugări<br />și nenorociri pe care el le presimți, urmă<br />să mai scrie și acestea : „Ale soartei preschimbări<br />sunt în stare să stârnească zbucium în oricare om<br />care cugetă. Din veacul ăsta-s cel mai vinovat<br />și- Ahriman m-a prins în lanțuri, fiindcă neamu-acestui șah<br />este osândit să piardă tronul, fiindcă noi acum<br />nu mai suntem într-o vârstă de izbînzi și străluciri.<br />De deasupra-a patru ceruri, Soarele văzu întâi<br />că în bătălia-aceasta se apropie de noi,<br />aprigă, nenorocirea. Marte, Venus rele ni-s;<br />nu putem scăpa de Roata cea măreață de azur;<br />Mercur și Saturn se-nfruntă și Mercur se află-acum<br />chiar în semnul Gemenilor. Asta-i starea :-n ochii noștri<br />se înalță uriașă o lucrare și vom fi<br />toți sătui de-această viață. Am cetit în viitor,<br />dar va trebui tăcere să păstrez. Îi plâng amar<br />pe iranieni și-n focul chinului sunt mistuit<br />când la Sasanizi mai cuget. Vai coroană, tron, județ!<br />Vai! putere, dinastie, măreție — toate-or fi<br />sfărâmate de-arăbime, fiindcă astrele din hău<br />se rotesc doar să ne piardă; vreme, patru sute de-ani,<br />nici un plod din stârpea noastră-n lume nu va fi stăpân<br />Lung război porni-va-n care mulți din nenfricații lei<br />vor pieri. Cei mari ce luptă bravi cu mine-alăturea,<br />pe-ale-arabilor pretenții nu pun nici un fel de preț :<br />« Cine-s oamenii aceștia și ce drept au în Iran<br />și-n Mazanderan să intre? Cotropirea căilor<br />și-a hotarelor, izbândă, -nfrângere, vom hotărî<br />doar cu grele buzdugane, doar cu săbiile-n mâini;.<br />Notă informativă :<br />Astrolab, strămosul sextantului, instrument pentru măsurat înăltimea stelelor deasupra orizontului. Sub dinastia Sasanizilor, și anume la sfârșitul acesteia, începe invazia arabilor islamizatori in secolul al VII-lea.<br />Cei mari sint amintiți într-un vers mai jos: Mirui din Tabaristan, Ermeni și Gulbui Suri. Propunerile arabilor de a li se da voie a face comert in Iran.<br />vom lupta toți bărbătește și dușmanii i-om strivi! »<br />Dar toți nu știau de taina cerului cel schimbător,<br />fiindcă până-acuma cerul dulce s-a purtat cu noi.<br />După ce-mi citești scrisoarea, ia aminte la ce-ți spun<br />ale cugetului sfaturi, străduie-te, cot la cot,<br />cu mai mari-Împarăției. Strânge laolaltă robi,<br />bogății și lucruri scumpe; fugi în Aderbaidjan<br />lângă cei mai mari de-acolo; tot ce ai ca telegari<br />dă-i acelui vistiernic al lui Adergoșasb-șah.<br />Dacă vin răzlețe trupe din Zabul sau din Iran<br />să se pună sub aripa-ți, să le-ntâmpini bucuros,<br />să le-mbraci, fii bun cu ele. Te sfiește de-acest cer<br />schimbător ce se rotește; el ne face ca ușor<br />de la bucurii să trecem la dureri, și când în slăvi<br />ne înalță, când ne-afundă. Spune-i mamei tot ce-ți scriu,<br />căci ea n-o să mă mai vadă; zi-i din parte-mi bun-rămas,<br />darnic dă-i a&#8217; mele sfaturi, să nu fie-atinsă ea<br />de nici o nenorocire. Dacă, mai tîrziu, primești<br />despre mine-o tristă veste, nu mi te mâhni prea mult;<br />nu uita că-n pieritorul ăst lăcaș n-aduni comori<br />decât grija și nimicul. Fii deapururi credincios<br />Domnului, din piept alungă păsul trecătoarei lumi.<br />Ne va urmări ursita rea iar șahul meu nicicând<br />nu m-o mai vedea la față. Tu și toți acești vlăstari<br />dintru seminția noastră, preamărire aduceți<br />si pre Domnul lăudați-l în a nopții beznă grea.<br />Fiți prevăzători și darnici, și să nu dosiți nimic<br />pentru ziua cea de mâine; și aflați, eu, oastea mea<br />căreia îi dau poruncă, pradă am căzut înfrânți<br />de-oboseală și de zbucium și de-amarnice dureri,<br />si la capătul acestor n-am avut niciun liman.<br />Fie ca Iranul, dulcea țară să-nflorească-n veci!<br />Dacă soarta-l va-ngenunche pe șah, nu precupeți<br />nici haznalele-ți, nici trupu-ți și nici însăși viața ta;<br />căci din spița lui vestită-ncununată cu noroc,<br />acest mândru șah e totul ce ne-a mai rămas. Să n-ai<br />nici un pic de slăbiciune-n orişice îți pui în gând;<br />noi nu mai avem pe lume decât un apărător,<br />singurul care-i în viață din toți șahii Sasanizi ;<br />după dânsul nu găsi-veți nici un alt moștenitor<br />al împărătescu-i sânge. Vai! coroana-i de pe cap,.<br />bunătatea-i și dreptatea-i — toate-acestea vor pieri<br />cu împărăteasca-i spiță! Fie mult să viețuiești<br />și ferice și puternic, șahului un scut să-i fii!<br />Dacă moartea l-amenință, apără-l cu spada ta!<br />Dacă va să se înalțe-amvonul mai presus de tron,<br />dacă proslăvite fi-vor numele lui Abu Bekr<br />și Omar, a noastră trudă veche se va irosi.<br />Un nemernic o să vină șah măret ; nu vor mai fi<br />frământări cu-mpărăție, tron, coroană, diadem.<br />Zodiile dărui-vor toate-acestea-arabilor;<br />zile după zile-urma-vor, puterii noastre-apus<br />după zorii măreției. Printre-acești străini, un neam<br />se va-nveșmânta în negru, se va-mpodobi pe cap<br />c-o tiară de mătasă. N-or mai fi coroană, tron,<br />nici botine aurite, pietre-scumpe, diadem,<br />și nici fiamură în freamăt peste capete de-oșteni.<br />Pentru unii numai trudă, pentru alții bucurii;<br />nu se va mai zbate nimeni drept să fie și milos.<br />Sub aripa nopții negre, dușmanul cel veghetor<br />năvăli-va-n casa celui ce se-ascunde. Un străin,<br />peste nopți și peste zile, se va-nscăuna stăpân,<br />se va-ncinge-n cingătoarea șahilor, tiară-n cap.<br />Se vor terfeli-n picioare: cinste, lege, juruinți.<br />Fi-vor prefăcătoria și minciuna-n mare cin.<br />Cei războinici or să lupte doar pe jos, ca pedestrași;<br />parte-avea-vor cavalerii de batjocuri și ocări;<br />iar plugaru-n luptă aprig va să aibă nume rău;<br />nașterea din spiță-aleasă va să nu mai poarte rod.<br />Unul despuia-va pe-altul și altminteri, rând pe rând.<br />Binecuvântări, blesterne — nu se vor mai osebi,<br />prefăcutul înaintea omului cinstit va sta.<br />Șahul lor avea-va-n locul inimii doar un pietroi;<br />fiu-l va urî pe tată iar acesta pentru fiu<br />va întinde mreji, capcane. Un bicisnic rob în tron;<br />viță-aleasă și mărire fără preț vor fi, de râs.<br />Notă informativă :<br />&#8211; Alegorie pentru preoțimea Islamului în ascensiune față de îndelunga monarhie persană.<br />&#8211; Abu Bekr, socrul ei urmașul lui Mahomed, primul dintre califi, mort în 634.<br />&#8211; Aluzie la dinastia Abasizilor a căror culoare oficială era cea neagră. Această dinastie a avut 37 califi arabi și a fost întemeiată de Abul Abbas, care a detronat dinastia Omeyyazilor din Damasc (331 —750). Abasizii au domnit în Bagdad (762-1258).<br />Lumea nu va mai cunoaște cinstea, și va năvăli<br />doar nelegiuirea-n inimi și pe buzele oricui.<br />O corcită seminție se va înălța din perși,<br />tiurci și-arabi; n-or să mai fie dihkani, tiurci și nici arabi; limbile-or părea o glumă. Fiecare-și va-ngropa<br />o comoară, și, la moarte, rodul trudei sale lungi<br />va îmbogăți pe dușmani. Cei mintoși, cei credincioși<br />se vor folosi de-ncrederi să urzească-nșelăciuni;<br />suferința Și mâhnirea și-nvrăjbirea vor domni,<br />cum domnit-a bucuria-n vremea lui șah Bahram-Gur.<br />Nici serbare, nici plăcere, și nici muncă la-adăpost;<br />pretutindeni viclenie, -nșelăciune, -ntinse mreji.<br />Patima de-arginți va rupe și-nvrăjbi: părinți de fii,<br />s-o mânca doar lapte acru, îmbrăca dulămi de-abă.<br />Fiecare-o vrea câştigul tot din punga celuilalt,<br />și credința n-o să fie decât vorbe goale-n vânt.<br />N-o mai fi deosebire între primăveri și ierni,<br />și nici dulce vin la praznic. Mi se-ngroașă inima<br />de-atât sânge care fierbe, chipul îmi pălește, alb,<br />gura-mi seacă însetată, buzele-mi s-au vinețit,<br />când gândesc că după moartea unui falnic pahlivan<br />cum sunt eu, întreg norocul sasanid s-o-ntuneca,<br />și că sfera schimbătoare ne-o trăda, ne-o urgisi,<br />smulge-va prietenia-i. Ale mele lănci, săgeți,<br />care pot străpunge fierul, nu pot face nici un rău<br />unui dușman gol la piele; paloșu-mi ce-n bătălii,<br />fără-a se toci, lovește gâturi de-elefanți și lei,<br />nici nu poate să sfâșie pielea de pe-acești arabi!<br />Nu mi-a spus cetirea-n zodii decât răul peste-alt rău :<br />nu mi-ar fi dat mie Cerul nici priceperea de-acum<br />și nici grija-acestor zile de noroc și nenoroc!<br />Capi-de-oști ce mă-nsoțiră până la Kadesiah<br />sunt războinici foarte crânceni, și dușmani înverșunați<br />de-ai arabilor; toți speră să sfârșească-n bine tot,<br />râuri revărsând, de sânge, preschimbând acest Iran<br />într-un Djeyhoim de sânge! Nimeni însă dintre ei.<br />Notă informativă :<br /><img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/25aa.png" alt="▪" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /> Bahram-Gur (421-440) eah sasanid. Pasiunea lui<br />pentru vânătoarea de coluni i-a atras porecle de măgar sălbatic.<br />• Textual, camelat, postav din păr de capră.<br />&#8211; Vinul fiind oprit de preceptele Coranului.<br />• Djenhonn, numele persan al fluviului Oxus.<br />nu cunosc cereasca taină, și nu știu că ăst război<br />nu-i un lucru de nimica. Când viâța unui neam<br />s-a desăvârșit, ce-ajută oboseli și bătălii?<br />Cât privește despre tine, o, tu, fratele meu scump,<br />fie să ai viață lungă și să-l mângîi pe-acest șah<br />al Iranului! Căci țara Kadesiah îmi va fi<br />gropniță; și drept armură negru giulgiu voi avea,<br />și drept coif doar o coroană roșie de sânge-cheag!<br />Astea-s tainele ascunse ale Cerului măreț;<br />însă tu să nu-ți înlănțui inima, îndurerat,<br />de sfârșitul unui frate! Nu-l slăbi de loc din ochi<br />pe stăpânul lumii noastre și jertfește-ți viața-n câmp<br />si în toi de bătălie! Zilele lui Ahriman<br />vor ajunge foarte iute, fiindcă sfera de azur<br />ce se-nvârte ni-i vrăjmașă.&#8221; După ce pecetlui<br />epistăla sa mai zise: „Binecuvintări cerești<br />însoțească-l pe trimisul care duce-acest răvaș<br />fratelui, și să nu-i spună decât ceea ce-i de spus.&#8221;.<br />Cronica Șahilor</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-al-xviii-lea-yezdegherd-sahia-lui-a-durat-saisprezece-ani-saad-fiul-lui-vakkas-incotropeste-iranul-yezdegherd-trimise-pe-rostam-impotriva-lui/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - XVIII 6 Yezdegherd Ajunse la Tus Unde Îl Primii Mahui Suri</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-xviii-6-yezdegherd-ajunse-la-tus-unde-il-primii-mahui-suri</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-xviii-6-yezdegherd-ajunse-la-tus-unde-il-primii-mahui-suri#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[Epic]]></category>
		<category><![CDATA[farukzad]]></category>
		<category><![CDATA[Loialitate]]></category>
		<category><![CDATA[Mahui]]></category>
		<category><![CDATA[persia antica]]></category>
		<category><![CDATA[razboi]]></category>
		<category><![CDATA[Shahnameh]]></category>
		<category><![CDATA[tradare]]></category>
		<category><![CDATA[yezdegherd]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21068</guid>

					<description><![CDATA[Şahul porunci să bată darabanele vestind / semn că a purces pe cale prin Bust, ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-xviii-6-yezdegherd-ajunse-la-tus-unde-il-primii-mahui-suri" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Şahul porunci să bată darabanele vestind<br />semn că a purces pe cale prin Bust, Nişapur, la Tus.<br />Mahui prinzând de veste că-n ţinutul Tus intră<br />oastea şahului, de-ndată merse să-l întâmpine<br />c-o molţime de războinici înzăuaţi şi-n mâini cu lănci.<br />De sub zare-n măreţia-alaiului cum răsări<br />şahul adumbrit de steagu-mpărătesc şi-nconjurat<br />de războinicii săi falnici, Mahui descălecând.<br />i-arătă, cu umilinţa unui om de rând, dovezi<br />de cinstire şi supuneri. &#8216;Naintă pe colbu-ncins<br />şi simţindu-şi ochii-n lacrimi; în genunchi, îşi alipi<br />buzele de ţărnă, dându-i şahului închinăciuni<br />preaplecate şi rămase mult timp dinaintea lui<br />în picioare, pe când oastea-i preamări pe şah plecând<br />în mai multe rânduri fruntea în ţărână. Farukzad,<br />cum văzu pe Mahui, oastea iute şi-o orândui<br />în strălucitoare rânduri; mult se bucură-n adânc<br />de-a lui Mahui purtare, şi-nţelepte îndrumări<br />îi dădu din plin, şi planuri tainice-i desvălui,<br />şi-i mai spuse: „Sub aripa ta de mare-ocrotitor,<br />pun pe şahul cel din spiţa şirului de Keianizi,<br />să prinzi spada şi viaţa să i-o aperi, pas cu pas;<br />nici nu trebuie să-adie al nenorocirii vânt<br />peste el şi decât tine nu-i vreau alt apărător!<br />Cât priveşte despre mine, datoria-mi de oştean<br />în ţinutul Rey mă cheamă şi nu ştiu de-oi mai vedea<br />diademul tău vreodată, fiindcă mulţi din soţii mei<br />de-oaste au pierit în lupte cu arabii cei cu lănci.<br />Rostam seamăn n-avea-n lume, nimeni n-a mai auzit<br />de-un asemenea războinic, totuşi el se prăbuşi<br />sub izbirile acelui dintre cei cu chip-de-corb,<br />şi-a fost ziua morţii sale pentru noi cumplit prăpăd!<br />Deie Domnul să-l aşeze pe viteaz printre aleşi<br />şi să-i pedepsească aspru pe-nfricoşătorii corbi<br />prin a lăncilor grea caznă!” Mahui dădu răspuns:<br />„O, tu, pahlivan, pricepe: şahul mi-i la fel de scump<br />precum ochii mei şi viaţa; deci primesc ceea ce-mi ceri:<br />iau pe şah şi fericirea ta sub aripă-mi de-acum!”<br />Şi-apoi Farukzad ce-i fiul lui Hormozd, se-ndepărtă<br />către Rey, spre-a se pune sub înaltele porunci.<br />Dar mai apoi trădătorul Mahui se lepădă<br />de-orice pregătiri de luptă, tronul îl râvni în nopți<br />de tăcere prelungită și se preschimbă de tot<br />și la glas şi la purtare; și-n sfârșit se prefăcu<br />bolnav câtva timp, cinstire șahului neaducând.<br />Cronica Șahilor</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-xviii-6-yezdegherd-ajunse-la-tus-unde-il-primii-mahui-suri/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - XVIII 2 Yezdegherd. Răspunsul Lui Saad Fiul Lui Vakkas La Scrisoarea Lui Rostam</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-xviii-2-yezdegherd-raspunsul-lui-saad-fiul-lui-vakkas-la-scrisoarea-lui-rostam</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-xviii-2-yezdegherd-raspunsul-lui-saad-fiul-lui-vakkas-la-scrisoarea-lui-rostam#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[Coran]]></category>
		<category><![CDATA[islam]]></category>
		<category><![CDATA[persia]]></category>
		<category><![CDATA[politica]]></category>
		<category><![CDATA[razboi]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[Rostam]]></category>
		<category><![CDATA[Saad]]></category>
		<category><![CDATA[Solemn]]></category>
		<category><![CDATA[yezdegherd]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21082</guid>

					<description><![CDATA[Dăscălit despre sosirea-ăstui om vestit, Saad / îl întâmpină c-o oaste cât nisip e în ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-xviii-2-yezdegherd-raspunsul-lui-saad-fiul-lui-vakkas-la-scrisoarea-lui-rostam" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Dăscălit despre sosirea-ăstui om vestit, Saad<br />îl întâmpină c-o oaste cât nisip e în deşert.<br />După ce-l aduse-n cortu-i, îi şi puse întrebări<br />despre oaste şi măritul pahlivan, şah, cap-de-oşti,<br />despre oameni, capi-de-oaste, şi ţinuturi din Iran.<br />O manta zvârlind subt Piruz îi grăi: „Suntem născuţi<br />toţi cu suliţa în mână şi cu sabia de-oţel:<br />printre aprigii războinici niciodată vorba nu-i<br />nici de-argint, brocart sau aur, nici de hrană sau de somn!&#8221;<br />Apoi l-ascultă pe Piruz cuvântând, şi-astfel luă<br />cunoştinţă de ştafetă, şi-i aduse mulţumiri.<br />Aşternu în scris răspunsul, una şi-alta înşirând;<br />scrise-acolo despre genii, despre oamenii de rând,<br />despre vorbele rostite de profetul haşemit,<br />despre dogma unităţii, de Coran, făgăduinţi<br />şi ameninţări, şi viaţa fericită de apoi.<br />Notă informativă :<br />Tribul şi neamul din care s-a născut profetul<br />Mahomed se numea Haşemi.<br />de religia cea nouă. Zugrăvi acolo-n scris<br />smoala-n clocot arzătoare, flăcări, ger, întregul iad;<br />raiul verde cu pâraie şi de lapte şi de vin,<br />cu risipa sa de camfor, cu izvoarele-i ţâşnind,<br />pomul său ceresc, şi-n şopot vinul, mierea din fântâni;<br />şi adause la urmă: „Şahul de va-mbrăţişa<br />legea asta-adevărată, pe drept i s-or cuveni<br />tron şi fericire-n cele două lumi; el va avea<br />pe de-apururi diademă şi cercei şi fel-de-fel<br />de-avuţii şi nestemate pentru care-o mijloci<br />Mohamed, şi dobândi-va iertarea păcatelor,<br />şi neprihăni-va-şi trupul ca apa de trandafiri<br />strecurată. -Avind răsplata raiului făgăduit,<br />nu mai trebuie sămânţa urii-n câmp s-o azvârlim,<br />să dea spic nenorocirea. Fiinţa lui Yezdegherd,<br />uriaşul glob de tină, şi seraiuri cu grădini,<br />sălile de ascultare, curţi şi tron împărătesc,<br />şi serbări şi mari ospăţuri — nu fac cât un fir de păr<br />al unei Huri. Coroana şi comorile te-orbesc<br />în şederea-ţi pieritoare; tu încredere îţi pui<br />în ăst tron din colţi de fildeş, în aceşti ogari şi şoimi,<br />în noroc şi-n diademă. şi-astă lume preţuind<br />cât un gât de apă rece — trebuie să-ţi nască-n piept<br />atât zbucium? Înţeleptul nici un ban nu dă pe ea;<br />leapădă-te de-amăgire şi de-ale credinţei căi<br />nu te-ndepărta. Oricine vrea cu mine crunt război,<br />n-o găsi decât o groapă strâmtă şi un loc în iad.<br />Raiul îţi va fi lăcaşul, dacă îl vei merita,<br />cugetă în care parte trebui-va să apuci!&#8221;<br />Saad puse o pecete-arabă peste pergament,<br />binecuvântări aduse-n cinstea celui Mohamed;<br />şi apăi dintre războinici pe Şobah Moghaira<br />îl trimise cu ştafeta la cel pahlivan, Rostam.<br />Dintre perşi un om cu faimă căpetenia-şi vesti<br />că venise o solie: „Este, -i zise, un bătrân<br />slăbănog; nici cal nu are şi nici platoşă pe el;<br />cocârjat, pe umăr poartă-ngustă sabie de-oţel,<br />şi veşmântul lui arată o mulţime de rupturi.<br />Notă informativă :<br />Huri, zână oacheşă din mitologia şi paradisul mahomedan.<br />De cum auzi acestea, Rostam înălţă un cort<br />din brocarturi, căptuşindu-l cu perniţe din Kitai.<br />Oastea lui, precum puzderii de lăcuste şi furnici,<br />se înşirui. Un scaun de-aur se aduse, -apăi<br />pahlivann-şi luă locul; cavalerii perşi, şaizeci,<br />precum lei de bătălie, în caftane viorii<br />şi ţesute-n fir de aur, daurite încălţări,<br />gât, urechi împodobite-n giuvaere şi cercei,<br />se orinduiră-n jurul cortului cel pregătit<br />şi gătit împărăteşte. Ond Şobah ajunse-n prag<br />şi intră în cort nu puse pe covor niciun picior,<br />ci, zmerit, doar pe ţărână merse şi se sprijini<br />doar în spadă-i ca în bâtă; pe pământ se aşeză<br />fără a privi la nimeni, fără-a ridica de jos<br />ochii către cel ce este căpetenie-de-oşti.<br />Rostam spuse : „Fii ferice şi atotştiinţa ta<br />să-ţi păstreze sănătatea şi în cuget şi în trup!&#8221;<br />Cel arab i-ntoarse vorba: „Omule slăvit de toţi,<br />de primeşti credinţa nouă, mântuirea fie-a ta!&#8221;<br />Nu-i plăcu aceste vorbe lui Rostam; se-ncruntă<br />şi păli; luă din mâna lui Şobah răvaşul scris<br />şi-l întinse către scribul care ştie-a tălmăci.<br />Rostam astfel îi răspunse: „Zi-i stăpânului arab,<br />zi-i din partea mea acestea :« Nu eşti şah şi nici nu eşti<br />vrun moştenitor de tronuri; dar norocu-mi părut că<br />se-ntunecă şi tronul l-ai râvnit din inimă.<br />Nu-i uşoară treaba-aceasta-n ochii celor încercaţi,<br />şi-ţi lipseşte prevederea când porneşti pe-astfel de drum.<br />De purta Saad coroană, voie-aş fi avut atunci<br />să iau parte la războaie şi la praznice cu el,<br />dar de vină-s zodii rele. Ce-aş putea adăuga?<br />Suntem într-un ceas amarnic. Călăuz dacă-mi va fi<br />Mohamed, şi dacă legea veche mi-o voi părăsi<br />pentru o credinţă nouă, totul se va răsturna<br />sub această-ncovoiată boltă de-nstelat azur,<br />şi-mi va fi de toate silă ». Mergi în pace, olăcar;<br />nu e vremea de palavre-n ziua cruntei bătălii.<br />Zi-i lui Saad că-i mai bine să sfârşească-nvingător<br />pe cel câmp de-ncleştare, decât să privească viu<br />cum duşmanu-i izbândeşte!&#8221; Şobah tabăra lăsă,<br />de-ai fi zis că vrea să-ntreacă vântul iute de picior.<br />Cronica Şahilor</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-xviii-2-yezdegherd-raspunsul-lui-saad-fiul-lui-vakkas-la-scrisoarea-lui-rostam/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - XVIII Yezdegherd Mahui Suri Îl Ațață pe Bijan Să Pornească Război cu Yezdegherd. Șahul Își Găsi Loc de Scăpare Într-o Moară</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-xviii-yezdegherd-mahui-suri-il-atata-pe-bijan-sa-porneasca-razboi-cu-yezdegherd-sahul-isi-gasi-loc-de-scapare-intr-o-moara</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-xviii-yezdegherd-mahui-suri-il-atata-pe-bijan-sa-porneasca-razboi-cu-yezdegherd-sahul-isi-gasi-loc-de-scapare-intr-o-moara#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[bijan]]></category>
		<category><![CDATA[cronica sahilor]]></category>
		<category><![CDATA[Decădere]]></category>
		<category><![CDATA[Mahui Suri]]></category>
		<category><![CDATA[moara]]></category>
		<category><![CDATA[razboi]]></category>
		<category><![CDATA[shah]]></category>
		<category><![CDATA[tradare]]></category>
		<category><![CDATA[Tragic]]></category>
		<category><![CDATA[yezdegherd]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21083</guid>

					<description><![CDATA[Fost-a un erou a cărui faimă până-n depărtări / se-ntindea; era de baștini din Turan, ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-xviii-yezdegherd-mahui-suri-il-atata-pe-bijan-sa-porneasca-razboi-cu-yezdegherd-sahul-isi-gasi-loc-de-scapare-intr-o-moara" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Fost-a un erou a cărui faimă până-n depărtări<br />se-ntindea; era de baștini din Turan, numit Bijan;<br />loc avea pentru ședere în cetatea Samarcand<br />și în juru-i mulți prieteni îl urmau de prin ținut.<br />Mahui, nenorocitul, vrând să fie neatârnat,<br />scrisu-i-a aceste rânduri „Fiule de pahlivan,<br />al cărui noroc nu poate fi atins, un bun prilej<br />se ivește pentru tine : șahul lumii este-aici<br />cu-a lui oaste și tiară, cu-al său tron și diadem.<br />Vino, căci coroana-aceasta si-acest tron a tale-or fi,<br />și haznaua-i, și umbrela lui de soare neagră-corb;<br />te aprinde-acum din ura care i-a însuflețit<br />pe străbunii tăi și crâncen te răzbună pe ăst neam<br />Bijan desluși scrisoarea ; chibzui, și-apoi văzând<br />lumea cum se dăruiește râvnei lui Mahui Suri,<br />întrebă pe al său sfetnic : „Cap de sfetnici înțelepți,<br />ce gândești de treaba-aceasta? Dacă oastea mi-o împing<br />s-ajut pe Suri, puterea, oare, nu-mi voi nărui?&#8221;<br />Sfetnicu-i răspunse-ndată: „Omule cu piept de leu,<br />bravule-nsetat de lupte, ar fi tare rușinos<br />să-mprumuți un braț puternic lui Mahui Suri și-apoi<br />să te-ntorci călcându-ți urma. Dacă un război pornești<br />după-a lui Suri povață, oamenii cei înțelepți<br />de prea multă ușurință toți învinui-te-vor.<br />Lui Barsam încredințează-i grija de-a mâna-n război<br />oastea cea ajutătoare.&#8221; — „Sfatu-acesta-i înțelept,<br />zise iar Bijan ; nu-i bine să mă-ndepărtez de-aici.&#8221;<br />Lui Barsam dădu poruncă să îndrume către Merv<br />zece mii de-aleși războinici cu hangere intr-armați,<br />ținta luptei arătându-i, în nădejdea de-a-nhăța<br />tronu-mpărăției perse. Ca aripa de fazan<br />strălucind această oaste iute-ajunse până-n Merv.<br />Notă informativă :<br />Este vorba de un alt Bijan, turanian.<br />Deci era un vasal al șahului din Iran.<br />Barsam, hanul din Kitai.<br />numai într-o săptămână. Într-o noapte de catran,<br />când cutcurigi cocoșul, dobe răsunară-n câmp.<br />Șahul incă nu aflase de viclenele urzeli<br />ale lui Suri, când, iată, cineva îl și vesti :<br />„Oameni pe cai iuți se-avântă împotriva lui Khosro.<br />Mahui ne-adeverește că sunt cavalerii tiurci:<br />șahul ce ne poruncește? Cap hanul din Kitai,<br />și pământul prea strâmt este pentru marea oaste-a lui!&#8221;<br />Șahu-și îmbrăcă armura tulburat, și două oști<br />se porniră împotrivă. După ce-și orindui<br />aripile: dreapta, stânga, Yezdegherd își avântă<br />oastea-n rânduri de bătaie, el, la mijloc, lancea-n pumn.<br />Nori de colb întunecară lumea-n cele patru zări.<br />Yezdegherd văzând puterea și iuțimea celor tiurci,<br />duse mâna-n cingătoare, trase spada și-o porni<br />ca un elefant în rândul bătăliei de pe câmp.<br />Vălurea pământu-n sânge precum Nilul revărsat!<br />De cum își porni izbirea împotriva celor fiurci,<br />șahul se văzu deodată de războinici părăsit ;<br />dos dădură și-l lăsară printre călăreții tiurci.<br />Când Suri se trase-n urmă, șahul lumii pricepu<br />viclenia-ntrețesută-n taină împotriva sa,<br />și văzu că este planul lui Suri să-l lase prins<br />în încaier cu vrăjmașul. În zadar desfășură<br />marea lui neînfricare, și făcu risipă-n gol<br />de-ndrăzneală, dibăcie, și cu mâna-i doborî<br />căpetenii cu mari nume; și văzându-se-ncolțit,<br />o luă la sănătoasa. Urmărit de-un pâlc de tiurci,<br />strâns ținând în mâna-i tare un jungher kabulian,<br />se pierdu, precum un fulger care sfâșie un nor!<br />Și zărind o moară-n malul râului ce-i zice Zark,<br />adăpost cătă, și caii dșmanilor îndârjiți<br />întețiră urmărirea și ținutul Zark gemu<br />de atâta tropotire! Yezdegherd își părăsi<br />telegar cu frâie de-aur, și armuri, și spadă grea<br />împlintată-n teacă de-aur; și pe când cei turcomani,<br />înfocați să-l dibuiască, se-azvârliră-a-i jefui<br />cal și platoșe, pătrunse șahu-ntr-una din odăi<br />în cea moară și pe-un maldăr de fân moale se-așeză.<br />Din păcate, asta este legea-nșelătoarei lumi :<br />când i te-ai suit pe creste, dindărătul lor găsești.<br />o prăpastie adâncă! Șahul cât înlănțuit<br />de noroc a fost și tronu-i se-nălță până în slăvi,<br />acum are într-o moară adăpost într-un ungher;<br />după miere, -acum otravă. De ce inima să-ți legi<br />de-un lăcaș plin de-amăgire unde-ntr-una în urechi<br />ropot de plecare sună, sună și auzi strigând:<br />„Hai, destul cu pregătirea! Lespedea dintr-un mormânt<br />este singurul tău scaun, singurul ce l-ai păstrat?&#8221;<br />Rupt de foame și cu ochii plini de lacrimi, Yezdegherd<br />adăstă în starea asta Soarele pân&#8217; se trezi.<br />Chiar atunci deschise ușa morii cel morar; căra<br />sarcina-i de fân :din neamul celora de rând era;<br />se numea Khosro și totuși n-avea tron și nici comori,<br />nici coroană, nici putere; din uiumul morii lui<br />traiul și-l ducea și altă meserie nu avea.<br />Când văzu pe-acest războinic la statură, chiparos,<br />așezat umil pe țărnă, și pe frunte-mpodobit<br />cu coroană-mpărătească, și cu trupu-nvăluit<br />în brocart din fir de aur tocmai din Kitai adus —<br />când văzu viteazul ăsta cu ochi de gazelă mari,<br />chip de leu, de loc privirea nu-și mai deslipi de el —<br />când văzu că încălțat e cu botine aurii,<br />haina-i scăpărând pe mâneci fire de-aur și pe fir<br />boabe de mărgăritare — cel morar încremeni.<br />Minunându-se el foarte îl chemă pe Cel-de-Sus<br />și rosti : „O, șah cu fața cum e Soarele-n amiaz&#8217;,<br />fă-mă să pricep cum, oare, ai pătruns în moara mea?<br />Oare, -i loc bun de ședere vrednic pentru cinul tău<br />moara plină de grăunțe, și de pulberi, și nutreț?<br />Cine ești tu, oare, -al cărui trup mlădiu și mândru chip<br />au astfel de măreție cum o lume n-a văzut?&#8221;<br />, , Sunt iranian — răspunse șahul — și-am scăpat fugind<br />de turaniana oaste. &#8221; Cel morar cu glas mișcat:<br />„Soață mi-i doar sărăcia; dacă poți fi mulțumit<br />dar cu pâine de-orz și-umilul năsturel de-aici din mal,<br />bucuros ți-aduc și-ți dărui : asta este tot ce am,<br />și săracu-ntotdeauna să se vaite e silit.&#8221;<br />De trei zile-n bătălie, șahul nu mâncă nimic<br />și nici nu dormi o clipă; zise spre morar: „Să-mi dai.<br />ceea ce ai de-ale gurii și voi fi-voi mulțumit,<br />numai pe Barsom mi-l cată.&#8221; Cel sărman morar întâi<br />puse șahului nainte : lapte acru, năsturel<br />și o pâine de-orz, și merse să-l aducă pe Barsom.<br />Colo-n locul de-ascultare, starostelui de la Zark<br />îi aduse-ndată știrea că-ntrebat e de Barsom.<br />Mahui mânase-n grabă tainici soli în patru zări<br />șahului să-i iee urma. Starostele spre morar zise :<br />„Om brav, despre-acesta pentru cine mă intrebi?&#8221;<br />Cel morar dădu răspunsul : „Este colo-n moara mea<br />un războinic care șade pe un pat de fân cosit,<br />trupu-i plin de măreția unui verde chiparos,<br />fața-i e strălucitoare precum Soarele-n amiaz&#8217;:<br />sub sprâncene arcuite ochii-i sunt pecetluiți<br />de-o tristețe fără margini, și pe buze-i izbucnesc<br />gemete, și de mâhnire pieptu-și simte apăsat.<br />I-am dat, veche rămășiță, lapte acru într-un hârb<br />și o pâine de orzoaică pentru-ntregul său tain,<br />dar el pe Barsom îl cheamă rugile spre-a-i cuvânta.<br />Toate astea îți ațâță-ntr-adevăr uimirea ta.&#8221;<br />Starostele îi răspunse : „Du-te la Mahui Suri<br />grabnic să-i spui aste lucruri, fiindcă mă înfricoșez<br />de-ăst bicisnic din sămânță spurcată că ar putea<br />rele-apucături s-arate, alții știrea de-i vor da!&#8221;<br />Si degrab&#8217; mână morarul c-un isteț însoțitor<br />la Suri s-ajungă-ndată. Zise-aceasta către cel<br />meșter fără de câștiguri: „Oare, pentru cine-ntrebi<br />de Barsom? Zi-mi adevărul!&#8221; — „Când cu sarcina de fân<br />mă-ntorceam, izbind în lături ușa morii, am văzut<br />înainte-mi mândrul Soare, un bărbat ai cărui ochi<br />semănau cu ochii unui cerb de moarte îngrozit,<br />părul negru cum e bezna-n veghea doua-a unei nopți:<br />îmi străluminase moara precum Soarele; ședea<br />pe nutreț și pâine goală ronțăia. Cin&#8217; n-a văzut<br />a lui Dumnezeu mărire, să-l întrebe pe morar.<br />Diadem de mărgărinturi fruntea i-o împodobea,<br />si tunica-i de brocarturi din Kitai lucea pe piept;<br />ai fi zis că-i primăvara-n cer; nicicând vre un dihkan<br />n-a sădit pe o moșie un mai falnic chiparos!&#8221;.<br />Notă informativă :<br />Yezdegherd presimțindu-și sfârșitul apropiat,<br />îl chemă pe duhovnicul său Barsom,<br />nume asemanător cu al hanului din Kitai, Barsam.<br />Mahui la-aceste vorbe chibzui și pricepu<br />că necunoscutul nu e altul decât Yezdegherd.<br />„Tu, morarule — îi zise — du-te și acestui om<br />zboară-i capul de pe umeri; dacă nu, îți va cădea<br />căpățâna, și în viață pe ai tăi nu-i voi lăsa!&#8221;<br />Depărtându-se mubezii-aceia de prevederi plini,<br />cei războinici pe-a lor urmă și veniră. Mahui<br />se-așeză cu toți olaltă și cam astfel i-ntrebă:<br />„În această-mprejurare pe ce drum vom apuca?<br />Dacă Yezdegherd rămâne-n viață, de sub patru zări<br />oști veni-vor să-l ajute; tăinuitele-mi urzeli<br />date-or fi pe față lumii. Dușmănia ăstui șah<br />va fi pricina ruinii mele și voi pierde-atunci<br />și viață și putere.&#8221; Îi răspunse-un înțelept:<br />„N-ar fi trebuit tu astfel să te porți de la-nceput:<br />sau dușman îți va fi șahul din Iran, și vor ieși<br />niscai pierderi pentru tine, sau din vine-i vei vărsa<br />sângele, și Cel din ceruri grijă va avea ici, jos,<br />să-l răzbune. De-orice parte văd doar păsuri și dureri;<br />chibzuie cu mintea coaptă la ce trebuie să faci!&#8221;<br />Dar luând apoi cuvântul fiul lui Suri rosti:<br />„O, tu, bunule părinte cu ferice plănuiri,<br />când pe față te-ai dat dușman, scapă-te de el acum!<br />Dacă nu, cu oaste-adusă din Madjin și din Kitai<br />el ne va izbi și lumea ne-o va strîmtora sub pași.<br />Nu privi această treabă ca pe-un lucru de nimic;<br />de l-ai biruit tu astăzi, mergi la capăt hotărât,<br />pentru că, dacă părtașii șahului își vor nălța<br />flamură din cea tunică-mpărătească, oastea lor,<br />pas cu pas, din lumea asta, mi te va vâna pe loc.&#8221;.<br />Cronica Șahilor</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-xviii-yezdegherd-mahui-suri-il-atata-pe-bijan-sa-porneasca-razboi-cu-yezdegherd-sahul-isi-gasi-loc-de-scapare-intr-o-moara/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - XVIII 1 Yezdegherd Scrisoarea Lui Rostam Către Saad Fiul Lui Vakkas</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-xviii-1-yezdegherd-scrisoarea-lui-rostam-catre-saad-fiul-lui-vakkas</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-xviii-1-yezdegherd-scrisoarea-lui-rostam-catre-saad-fiul-lui-vakkas#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[Iran]]></category>
		<category><![CDATA[persia]]></category>
		<category><![CDATA[politica]]></category>
		<category><![CDATA[putere]]></category>
		<category><![CDATA[razboi]]></category>
		<category><![CDATA[Rostam]]></category>
		<category><![CDATA[Saad]]></category>
		<category><![CDATA[sah]]></category>
		<category><![CDATA[scrisoare]]></category>
		<category><![CDATA[Solemn]]></category>
		<category><![CDATA[yezdegherd]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21091</guid>

					<description><![CDATA[Rostam își mână de-ndată la Saad un olăcar / iute tocmai ca lumina și ca ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-xviii-1-yezdegherd-scrisoarea-lui-rostam-catre-saad-fiul-lui-vakkas" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Rostam își mână de-ndată la Saad un olăcar<br />iute tocmai ca lumina și ca fulgerul din nori.<br />Puse, pe mătase albă, să se scrie un răvaș<br />luminos cum e-n amiază Soarele; și pe răvaș,<br />într-un colț, acestea scrise: „Fiul șahului Hormozd,<br />pahlivan în lumea-aceasta, Rostam preamărinimos<br />scrie către Saad, fiul lui Vakkas, ce-i însetat<br />de război zorind pieirea-și.&#8221; și-ncepu cuvântu-astfel<br />„Să nu dăm deoparte teama și slăvirea Domnului<br />carele neprihănit e : El e cel ce ține-n mâini<br />sfera pururi mișcătoare; El putere dă și tron.<br />Fie să se răspândească-a sale binecuvântări<br />peste șahul plin de faimă, care o podoabă e.<br />Notă explicativă :<br />.. șahul plin de faimă &#8211; Adică șahul Yezdegherd.<br />a coroanei și-a pecetei și a tronului înalt,<br />strălucirea măreției și măririi în izbânzi<br />și putere, el, stăpânul spadei, tronului măreț,<br />cel ce poate ține-n lanțuri și pe însuși Ahriman!<br />Un prilej de mișelie se ivi și în curând<br />va aduce multe chinuri, multe sterpe încleștări.<br />Spune-mi cine-ți este șahul, și tu însuți cine ești,<br />de ce lege, pe ce treaptă? Lângă cine-ți cauți tu<br />reazimul? Tu și-ale tale ordii ce le cârmuiești<br />sunteți goi; un pic de pâine mi te-ar sătura pe loc,<br />dar tu mori, te stingi de foame. N-ai nici tron, nici elefanți,<br />nici hazna. Te mulțumește că-n Iran ești încă viu:<br />și coroana și pecetea sunt în mâna altcuiva,<br />a stăpânului ce are elefanți, comoară, tron,<br />și putere, și e șahul cel vestit și e născut<br />dintr-o spiță domnitoare; Luna-n ceruri nu-i nimic<br />lângă el, și-ntreg Pământul n-are-un crai măreț ca el.<br />La ospăț când se așează, vesel, arătându-și doar<br />într-un zâmbet, albi, toți dinții ca argintul lucitor,<br />dă în dar mai mult și-atâta cât nu fac arabii toți<br />laolaltă, fără-a face pagubă-n comoara sa.<br />Are el de două-ori șase mii de câini și de gheparzi<br />și de șoimi cu zurgălăii pe lănțuguri de-aur fin;<br />toată vremea, pe câmpie, dintr-un capăt în cellalt,<br />cei nomazi ce poartă suliți, din vânat nu pot trăi,<br />că-i al șahului ce-l prinde cu ogari și iuți gheparzi;<br />cheltuiala care-o face c-un alai vânătoresc<br />nu-i sub ochii lui nimica. Trebuie într-adevăr<br />că n-ai umbră de rușine, trebuie că-n mintea ta<br />nu cunoști ce-i nalta cinste, nici sfiala nu știi ce-i;<br />tu ești cela ce cu fața asta și-obârșia ta,<br />cu apucături urâte, îndrăznești să năzui sus<br />la șăhia persiană? Dacă-ți cauți tu cumva<br />după merite puterea, dacă vorbele-ți nu sunt<br />niscai glume și batjocuri, să-mi trimiți un olăcar<br />grăitor, hârșit de viață, nenfricat și dăscălit,<br />să pricep mai bine ținta, țelul ce ți-l urmărești,<br />și ce cale-ți va deschide către tronul keianid.<br />Voi trimite-n goană mare pe un cavaler la șah<br />să cunoască și măritul ceea ce tu îi pretinzi;<br />nu căta să dai, tu, pieptul c-un puternic domnitor,.<br />căci mi-i teamă că sfârșitul tău va fi de jale plin.<br />E stăpânul lumii noastre, de-al lui Nușirvan nepot,<br />a cărui dreptate-n țară-ntinerește pe bătrâni;<br />un vlăstar de șahi, el însuși șah, nu-și are-n acest veac<br />nicăieri asemănare. Vezi să nu mi te preschimbi<br />într-o groază-a lumii, dușman al credinții-n Cel-de-Sus:<br />cel cu cap n-o să râvnească tronul unor Keianizi.<br />Bine să-mi cetești răvașul ăsta de povețe plin,<br />cugetul să nu-ți înpiedici de-a vedea și-a auzi.&#8221;<br />După ce pecetea-și puse pe scrisoare, i-o dădu<br />prințului Pirulz, ce-i fiul lui Șapur. Ăst pahlivan<br />se și duse cu ștafeta la Saad al lui Vakkas,<br />însoțit de căpetenii, toți la inimă senini,<br />platoșe de-argint și scuturi, și, de aur, cingători.<br />Cronica Șahilor</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-xviii-1-yezdegherd-scrisoarea-lui-rostam-catre-saad-fiul-lui-vakkas/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - XVIII Yezdegherd, Yezdegherd Fu Înjunghiat De Către Morarul Koshro</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-xviii-yezdegherd-yezdegherd-fu-injunghiat-de-catre-morarul-koshro</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-xviii-yezdegherd-yezdegherd-fu-injunghiat-de-catre-morarul-koshro#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[Asasinat]]></category>
		<category><![CDATA[cronica sahilor]]></category>
		<category><![CDATA[firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[Moarte]]></category>
		<category><![CDATA[persia]]></category>
		<category><![CDATA[shah]]></category>
		<category><![CDATA[tradare]]></category>
		<category><![CDATA[Tragic]]></category>
		<category><![CDATA[yezdegherd]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21096</guid>

					<description><![CDATA[Mahui Suri, vicleanul, când acestea auzi / de la fiul său, şi zise spre morar ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-xviii-yezdegherd-yezdegherd-fu-injunghiat-de-catre-morarul-koshro" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Mahui Suri, vicleanul, când acestea auzi<br />de la fiul său, şi zise spre morar : „Dă fuga,<br />ia călăreţi cu tine, -aleargă, sângele acum să-i verşi<br />duşmanului meu de moarte, că pe veci îmi va scăpa<br />dacă taina-acestor vorbe-n lume se va răspândi!&#8221;<br />Auzi moraru-această aprigă poruncă, dar<br />nu-nţelese tâlcul trebii. Şi în noaptea de treizeci<br />din Hurdad-mah se întoarse-n moară lângă Yezdegherd.<br />Cum lăsă morarul casa lui Suri, cu ochii plânși<br />pieptul îngroşat de sânge, Suri puse-n urma lui<br />călăreţii iuţi ca norul şi le zise: „Grijă-aveţi:<br />diadem, cercei, pecete şi tunica şahului<br />să nu se mânjească-n sânge; de veşminte-l despuiaţi!&#8221;<br />În estimp morarul merse-n drumu-i, ochii lăcrimaţi,<br />chipul galben cum e Luna şi strigând: „O, luminos<br />Ziditor, ce eşti deasupra preschimbării-acestei sorţi,<br />chinuieşte-i de pe-acuma trup şi duh al celui ce<br />mi-a dat crâncenă poruncă!&#8221; Când ajunse lângă şah,<br />în adâncu-i de ruşine şi de teamă-adânc gemând,<br />chipul înecat în lacrimi, gura arsă de-nsetat,<br />se apropie cu multă prevedere, ca un om<br />care vrea să spună-o taină în ureche şopotind,<br />înfipse-n piept jungherul. Vai! de moarte-njunghiat,<br />şahul un suspin mai scoase, cap, coroană la pământ<br />prăbuşindu-se pe pâinea cea de orz din faţa lui.<br />Călăreţii piezei rele de Suri văzând pe şah<br />cum zăcea precum copacul falnic, depărtat de tron<br />şi de câmpul bătăliei, mai de-aproape şi plecaţi<br />îi ghiciră de pe faţă trăsături-mpărăteşti;<br />deznodară-apoi tunica viorie, adunând:<br />grea coroană, şir de perle, şi botine aurii.<br />Trupul şahului lăsându-l jos în pulbere întins,<br />năclăit în sînge, coasta, sfîşiată de jungher —<br />blestemând se-ndepărtară: „Fie ca şi hoitul lui<br />Mahui s-ajungă-asemeni pe faţa pământului:<br />năclăit să-noate-n sânge!&#8221;<br />Repede înştiinţat.<br />Notă informativă :<br />Hurdad-mah, luna iunie, deci 30 iunie 651 e. n.<br />că şi tronul şi războiul şi plăcerea-acestei vieţi,<br />nu mai sunt de, -acum nimica pentru prea-măritul şah,<br />Mahui dădu poruncă-n ceasul nopţii liniştit<br />când se odihneşte totul, să-i azvârle hoitu-n râu.<br />Două slugi cu inimi crude trupul şahului târând<br />prin cel sânge, neştiindu-i mortului înaltul rang,<br />îl zvârliră în vârtejul râului ce-i zice Zark,<br />şi plutea la vale leşul, când pe faţă, când întors.<br />Ziua când urmă în tronul Nopţii, şi-oamenii în zori<br />când ieşiră din bârloguri, două feţe dintre cei<br />ce-s aleşi să fie preoţi pentru slujbe juruiţi —<br />poposiră-n dreptu-acesta; unu-n mal se-apropie<br />şi văzu plutind pe apă leşul gol, împărătesc.<br />Zguduit de groază, iute se întoarse-n paşii săi<br />şi-alergând la templu-ndată povesti la cei monahi<br />ce văzu şi le mai spuse că stăpânul ăstui veac<br />despuiat zăcea pe valuri, val-vârtej, pe râul Zark.<br />Preoţii, de pretutindeni, tineri şi bătrâni olalt&#8217;<br />alergară şi-acest vaiet se-nălţă din rândul lor :<br />„Şah vestit, din spiţă-aleasă, cine-a mai văzut cândva<br />şah ajuns în chipu-acesta? Cine-a auzit cândva<br />să se spună despre-aceasta (mai nainte ca astfel<br />să ţi se întâmple ţie) ca un muritor viclean,<br />mârşav câine, care după ce stăpânu-şi linguşi,<br />trupu-i sfârtecă în zdrenţe? Merită cel Mahui<br />blestemat să fie vecinic. Vai! de trupul tău şi vai!<br />de statura-ţi arătoasă, de înţelepciunea-ţi, vai!<br />de gândirea ta înaltă! Plângem ultimul vlăstar<br />al lui Ardeşir! şi plângem pe-un războinic preamărit<br />şi preadarnic! Şi mai plângem tronul celor Sasanizi,<br />strălucirea lor, puterea şi coroana celor şahi!<br />Tu erai odinioară încă-n viaţă şi-nţelept:<br />mergi acum să dai de ştire şahului Nuşiravan,<br />mergi să-i spui că tu, urmaşu-i, care mândru mai erai<br />precum Luna, tu, născutul pentru a domni în tron,<br />spintecat ai fost în moară de un jiingher ticălos<br />şi zvârlit în pielea goală în al râului vârtej!&#8221;<br />Patru din monahii-aceştia de veşminte despuiaţi<br />coborâră-n râu să prindă trupul şahului măreţ,.<br />Notă informativă :<br />Ardeșir, Artaxerxes I, fiul lui Xerxes.<br />care este strănepotul şahului Nuşiravan,<br />şi îl traseră afară. Toţi, şi tineri şi bătrâni,<br />îngînară-un cînt de jale; şi-nălţară după zid<br />gropniţă al cărei creştet nourii îi întrecea.<br />După ce-astupară rana cu clei, smoală, camfor, mosc,<br />trupul i-l înveşmântară într-un auriu brocart,<br />din subţire lână, giulgiu-i puseră pe dedesubt,<br />iar deasupra ţesătură precum lapis-lazuli;<br />preoţii îi răspândiră în adâncul gropniţei:<br />camfor, mosc şi vin şi apă limpede de trandafiri.<br />Şi apăi, purtând coşciugul şi câmpia străbătând,<br />îl lăsară-afund în groapă ; şahul cel nenorocos<br />duseră-l în câmpu-odihnei, neavând coroană, tron,<br />iară noi, noi vrem dreptate pentru şahul Yezdegherd<br />Şi strigăm, noi, răzbunare împotriva tuturor<br />celor şapte mari planete! Dacă ură ele n-au<br />şi n-au ele nici iubire, atunci bietul filosof<br />n-o să-mi deie niciodată despre viaţă lămuriri;<br />de-a grăit acel cucernic, ghicitori doar ne-a-nşirat,<br />şi răspunsul la-ntrebare a rămas în taină-ascuns.<br />Omule-nţelept, comoară dacă jos aicea nu-i,<br />strânge-n inimă comoară şi nu mi te bizui<br />pe ce va aduce mâine: lumea fulger pe sub ochi,<br />vremea fiece răsuflet ni-l socoate ; cumpătat<br />te deprinde-a fi în cuget; de trăieşti, cel ce-ţi dădea,<br />îţi va da încă şi încă. — Despre mine un cuvânt:<br />de-mi sta-n cumpănă câştigul cu ceea ce cheltuiesc,<br />soartei i-aş fi fost un frate ; dar în ăst an grindina<br />s-a fost abătut ca moartea; însăşi moartea mai puţin<br />este decât plaga asta. Codri, grâne şi cirezi,<br />ăstor bunuri pentru mine sfera cerului măreţ<br />poarta le-a închis. Paharnic, adu-mi vin : mult n-om trăi;<br />asta-i legea neschimbată-a schimbătoarei noastre lumi,<br />unde nimeni n-o rămâne. Fiindcă suntem covârşiţi<br />de a lumii nedreptate, -nţelepciunea e să bei<br />fără să îngâni vrun vaiet, fără să reverşi vrun strop.<br />Notă informativă :<br />lapis-lazuli &#8211; Adică de culoare albastră.<br />Izbucnirea ateistă a lui Firdousi cere răzbunare<br />împotriva întregului Univers al evului mediu persan.<br />Cronica Șahilor</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-xviii-yezdegherd-yezdegherd-fu-injunghiat-de-catre-morarul-koshro/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - XVIII Yezdegherd Scrisoarea Lui Yezdegherd Către Mahut Suri și Către Merzebanii Din Korasan</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-xviii-yezdegherd-scrisoarea-lui-yezdegherd-catre-mahut-suri-si-catre-merzebanii-din-korasan</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-xviii-yezdegherd-scrisoarea-lui-yezdegherd-catre-mahut-suri-si-catre-merzebanii-din-korasan#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[declin]]></category>
		<category><![CDATA[declin imperiu]]></category>
		<category><![CDATA[korasan]]></category>
		<category><![CDATA[Mahut Suri]]></category>
		<category><![CDATA[Melancolic]]></category>
		<category><![CDATA[persia]]></category>
		<category><![CDATA[razboi]]></category>
		<category><![CDATA[tradare]]></category>
		<category><![CDATA[yezdegherd]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21099</guid>

					<description><![CDATA[Yezdegherd, stăpânul lumii, când se îndreptă spre Merv, / să ajungă la satrapul țării, Mahui ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-xviii-yezdegherd-scrisoarea-lui-yezdegherd-catre-mahut-suri-si-catre-merzebanii-din-korasan" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Yezdegherd, stăpânul lumii, când se îndreptă spre Merv,<br />să ajungă la satrapul țării, Mahui Suri,<br />îi trimise o scrisoare plină de mâhniri adânci<br />și cuvinte mișcătoare. Cu neliniște în piept,<br />ochii înecați în lacrimi, își chemă un scrib dibaci<br />dând frâu slobod el simțirii care-adâncu-i frământa.<br />După ce-l slăvi pe-Acela ce-i al lumii Ziditor,<br />pe Stăpânul ce-nțelept e și e binefăcător,<br />Șahul care-nsuflețește Soarele, planeta Mart,<br />să alerge în rotire, care-ocârmuie la fel<br />elefantul și furnica, și când lui îi e pe plac,<br />iscă lucruri din genune fără a avea tipar —<br />scrise șahul și acestea: „Nenorocul s-a ivit<br />dinainte-ne, și țara noastră vlaga și-a pierdut<br />și întreaga-i strălucire. Suferința ne-a-ngustat<br />lumea, de pe când în luptă Rostam a pierit pe câmp,<br />de-o străină mână-a unui Saad, fiul lui Vakkas,<br />om ce n-are neam, nici țară, nu-i mintos și nici vânjos.<br />Câtă vreme oastea-arabă e în porți la Tisifun,<br />și vâlcelele și codrii ne despart, la luptă mergi<br />cu oștenii tăi și-adună neamul pers sub steagul meu!<br />Însumi voi urma ștafeta asta și ajunge-voi,<br />precum vântul, lângă tine, o, tu, fiu din neam persan!&#8221;<br />Își alese din alaiu-i olăcar, un om cu cap<br />și bun sfetnic; de-atât sânge inima-ngroșată-n piept,<br />chipul palid ca rășina, scrise alt răvaș la Tus:<br />„Slavă naltă, preamărire Șahului-judecător<br />care-mparte tron, putere, prețuire, și-i Stăpân<br />pe izbândă, măreție și coroană. Tot ce-i viu,<br />de la picioruș de gâză pân&#8217; la aripă de șoim,<br />elefantul din țărână, crocodilul din adânc —<br />toți i se supun doar vrerii și doar legilor Lui, toți<br />nu răsuflă până voie nu le dă Stăpânul lor.<br />Domnul de ne dă putere, soarta de ne-o împlini<br />dorul inimilor noastre, noi vom recunoaște-atunci,<br />darnici foarte, -aceste fapte bune și vom răsplăti<br />ajutoarele primite. Dar ați prins de veste toți<br />că doar zodii împotriva noastră au dezlănțuit pe-acești<br />josnici șerpi cu chipul și cu ochi de Ahriman,<br />fără de înțelepciune, fără cinste, nici comori,<br />fără tron și fără fapte și virtuți, care-au pornit<br />să nimicnicească-o lume! Giuvaeruri și comori<br />se împrăștiară-n lume și țărâna de prin gropi.<br />multe hârci umplu; aceasta hotărâ mărețul Cer.<br />Părăsită-mpărăția-i la ăști ticăloși arabi<br />care seamănă cu corbii, de pricepere-s lipsiți<br />și-s lipsiți și de știință și de nume, cinste, cin.<br />Nuşirvan văzut-a-n visu-i: strălucirea-acestui tron<br />va pieri, și mii, o sută de arabi vor năvăli<br />ca turbatele cămile-opritoarele rupând —<br />și vor trece fluviul Tigru, și-un fum negru s-o-nălța<br />pînă la Saturn. Recolte pirjolite-or fumega<br />din Iran și Babel; lumea va pieri; străbunul foc<br />de prin temple se va stinge, și făclii de Noo-Ruz și<br />Sade păli-vor toate; mândre creste de serai,<br />unde șahii mari șezură, dintr-o izbitură doar<br />se vor prăbuși, pe lespezi, drept în mijloc de meidan.<br />Visu-acela se-mplinește abia astăzi: schimbător,<br />cerul ni se-ndepărtează, și tot ce în lume-a fost<br />mare-i umilit, și soarta-i nalță pe acei umili;<br />tot ce este rău în lume se împrăștie sub zări,<br />sărăcia-nvederată-i, fericirea a pierit.<br />Fiecare țărișoară vrea să-și nalțe un &#8216;stăpân,<br />demon hîd și rău; și semne prevestesc din zodiac<br />noapte-adâncă și lumina lucitoare pâlpâie<br />și e gata să se stingă..<br />Sfat ținurăm în divan<br />cu toți pahlivanii noștri; după lungi precugetări,<br />am căzut la învoială-asupra ce va mai urma.<br />Vom căra cu noi coroană, tron, pecete-inel de șah,<br />mântii din Bizanț aduse, din Kașmir și din Kitai,<br />lucruri foarte prețioase care-acum ne sunt în mâini,<br />precum cele ce-s țesute în Bizanț și Taief,<br />și brocart în fir de aur, și bucăți de ștofe și tot<br />ce merită să fie dus, și toți cei din serai,<br />și strânsură de merinde pentru, când nu vom avea.<br />Patruzeci de mii, plăvanii la chervane înjugați<br />vor cărăuşi belşugul holdei coapte de susan<br />si pe urmă-n şir vom pune şi cât vor putea căra<br />două-ori şase mii de cară scârţâind sub snopi de grâu.<br />Un mubed plin de prevederi va aduce roşu mei,<br />rodii coapte şi fisticuri; două mii de-ncărcături<br />dintre-aceste soiuri fi-vor duse pe cămile-n şir,<br />cămile din Bactriana<br />Adăstând cerescul glob<br />vrerile să şi le-arate, pune-vor în carul tras<br />de plăvani: grămezi de sare, -o mie de încărcături;<br />şi o mie de curmale, şi o mie de zahar<br />fi-vor gata, numărate. Şi din cele patru zări,<br />robii noştri aduna-vor şi căra-vor în cetăţi<br />patruzeci de mii de buturi de pastramă, şi-or veni<br />şi trei sute cară pline cu naft negru, -n două luni.&#8221;<br />Şahul după ce pecetea-şi puse pe acest răvaş,<br />căpeteniei-de-oaste i-l trimise; un vestit<br />cavaler născut sub zodii bune se înfăţişă<br />dinaintea lor, în mână cu împărătesc răvaş.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-xviii-yezdegherd-scrisoarea-lui-yezdegherd-catre-mahut-suri-si-catre-merzebanii-din-korasan/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - XVIII 9 Yezdegherd Bijan Dădu Bătălia Cu Mahui Și-l Ucise</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-xviii-9-yezdegherd-bijan-dadu-batalia-cu-mahui-si-l-ucise</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-xviii-9-yezdegherd-bijan-dadu-batalia-cu-mahui-si-l-ucise#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[batalie]]></category>
		<category><![CDATA[bijan]]></category>
		<category><![CDATA[Epic]]></category>
		<category><![CDATA[Mahui]]></category>
		<category><![CDATA[persan]]></category>
		<category><![CDATA[razboi]]></category>
		<category><![CDATA[Răzbunare]]></category>
		<category><![CDATA[Shahnameh]]></category>
		<category><![CDATA[tradare]]></category>
		<category><![CDATA[yezdegherd]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21107</guid>

					<description><![CDATA[Bijan, după ce oştirea pe câmpie-şi rândui, / vru în plin iranienii să-i izbească; Mahui, ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-xviii-9-yezdegherd-bijan-dadu-batalia-cu-mahui-si-l-ucise" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Bijan, după ce oştirea pe câmpie-şi rândui,<br />vru în plin iranienii să-i izbească; Mahui,<br />din al oastei sale mijloc&#8217;, planul iute i-l ghici<br />şi, gemând, de printre rânduri se îndepărtă. Bijan<br />văzu steagul vălurindu-i şi-nţelese fuga lui;<br />lui Barsam atunci îi zise: „Iute îţi împinge-n câmp<br />toate oştile din mijloc; trebuie ca Mahui<br />dos la luptă să nu deie, nici să mi se tragă-n grab&#8217;<br />peste Oxus. Nici o clipă din privire să nu-l pierzi,<br />şi te poartă-astfel să creadă că noi urmărim alt plan,<br />în alt chip să dăm izbirea.&#8221; Barsam, omul kitaiot,<br />zărind flamura persană, grosul oastei şi-l mişcă<br />şi-l împinse grabnic până-n preajma târgului Farab;<br />cu privirile-ncreţite de mânie, spumegând<br />blesteme cumplite, -ajunse în nisipul din Farab<br />pe Suri; şi-n scări deodată se-ntări şi-l încolți-n<br />partea dreaptă; se aduse-n faţa duşmanului său,<br />şi-n loc de-a-l izbi cu spada, se-arătă şi mai viteaz:<br />de sub cingătoare-l&#8217; prinse, lesne îl smuci din şea<br />şi-l rostogoli-n ţărână; de pe cal descălecă,<br />mâinile-i legă la spate, şi încălecând din nou,<br />îl împinse dinainte-i. Solii lui Barsam venind<br />îl ajunseră şi câmpul se umplu de larma lor;<br />căpetenia-şi rugară să nu-l ducă pe cel prins,<br />ci din bardă să-i reteze căpăţâna. Dar Barsam<br />le răspunse „Nu se poate astfel noi să ne purtăm,<br />cât Bijan încă nu ştie că duşmanu-i, Mahui, e<br />făcut de-acum ostatic.&#8221;<br />Bijan şi află de-ndat&#8217;<br />că-l prinseseră pe sclavul cel nelegiuit şi plin<br />de ambiţii, cu duh spurcat, mârşav şi necredincios,<br />pe Suri care-l ucise pe stăpânul său, pe şah.<br />Vestea-aceasta minunată pe Bijan îl bucură,<br />şi zâmbi gonindu-şi plânsul. Se înfipse în pământ<br />nisipos şi moale-o lance; Mahui veni în trap<br />mai zorit decât simunul; ticălosul îl zări.</p>
<p>pe Bijan şi căpăţâna lui de minte se goli;<br />frânt de groază şi asemeni unui trup fără de duh,<br />ţărnă-şi răspândi pe creştet. Astfel îi grăi Bijan:<br />„Om mişelnic, nimănuia nu-i doresc asemeni rob<br />cum eşti tu. Pentru ce, oare, l-ai ucis pe şahul drept,<br />pe stăpânul plin de lauri, pe al tronului stăpân,<br />fiul şahilor, el însuşi şah şi ultimul vlăstar<br />al lui Nuşirvan în lumea pământească de aici?&#8221;<br />Mahui dădu răspunsul: „De la omul cel mârşăv<br />ce-aştepţi alta decât moartea şi ocara pentru veci?<br />Pentru ispăşirea morţii ce-am făcut-o, iată-acum<br />capu-mi ia, rostogolindu-l dinaintea-acestei oşti! &#8221;<br />Adevăru-i că-i fu groază să nu fie chinuit,<br />târât chiar într-al său sânge, osândit de-omorul său;<br />dar viteazul Bijan iute-i înţelese gându-ascuns,<br />şi-l făcu s-adaste-o vreme un răspuns, şi-i zise-apăi:<br />„Vreau să-ţi dărui o pedeapsă care o să-mi stingă-n piept<br />vâlvătăile mâniei, pentru că, un despuiat<br />de curaj şi-nţelepciune, şi de minte şi virtuţi,<br />precum eşti, râvni coroana de pe fruntea unui şah<br />Şi c-un fulgerat de spadă mâna-i reteză strigând:<br />„Mâna-aceasta niciodată n-avu geamănă-n omor &#8222;<br />Apoi îi tăie ţurloaie să rămână nemişcat,<br />şi urechile, şi nasul, i le smulse; şi-l sui<br />pe un bidiviu, poruncă dând să-l ţină până când,<br />pe-a nisipului dogoare, în ruşine s-o sfârși.<br />Şi-n sfârşit şi căpăţâna-i doborî şi-o azvârli<br />subt picioare şi se puse la cea masă de ospăţ.<br />Iar un crainic dând ocolul taberei strigă din prag<br />celor de prin corturi astfel: „O, voi, robi şi ucigaşi<br />de stăpâni, nu vă impingeţi duhu-n vise de nebuni!<br />Cel ce-a şahului viață nu o cruţă, va avea<br />soarta lui Suri şi tronul n-o să-l aibă el nicicând<br />Mahui avea în oaste trei feciori şi câteşitrei<br />aveau tronuri, diademuri; în deşert, pe-acelaşi loc,<br />un rug mare se aprinse unde arseră tustrei<br />împreună cu-al lor tată. Nu rămase nici un plod<br />din această seminţie, iar câţiva dintre lăstari<br />de se mai văzură-n viaţă, cei ce-i întâlniră-n drum<br />îi şi puseră pe goană; blestemară şi cei mari<br />neamu-acesta urmărindu-l cu aprinsa ură-a lor.<br />şi în gând având omorul şahului, grăiră-astfel:<br />„Blesteme asupră-i cadă! Fie ca nicicând subt cer<br />oamenii să nu lipsească, să-l tot blesteme în veci!&#8221;<br />De-azi nainte ne ajunse califatul lui Omar;<br />el ne-aduse o credinţă nouă întru Mohamed,<br />el înlocui şi tronul şahilor cu bietul jilţ.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-xviii-9-yezdegherd-bijan-dadu-batalia-cu-mahui-si-l-ucise/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
