vitralii – Versuri.pro

Hot Casandra - Vitralii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Vitralii pe asfaltul rece
Nimeni nu mă-ntrece
Când e vorba de ea
Iar mă plimb cu sticla-n mână
Mă-nvârt în cerc de-o săptămână
Şi mă pierd, mă pierd
În vorbe dintr-o stea
(În vorbe dintr-o stea).
Poate zâmbetul meu te-a lăsat mereu la greu
Nu mai ştiu, a trecut, m-am pierdut pe traseu
Simt cum masca mi-e grea
Eu tot sper că-mi va cădea
Ca să vezi şi tu toată lumina de sub ea.
Detalii pline de regrete
Pe orice perete
Tu erai doar a mea
Ploaia nu mă mai atinge
Setea nimeni nu mi-o stinge
Ce-am pierdut acum cu greu voi mai uita
(Cu greu voi mai uita).
Poate zâmbetul meu
Te-a lăsat mereu la greu
Nu mai ştiu, a trecut
M-am pierdut pe traseu
Simt cum masca mi-e grea
Eu tot sper că-mi va cădea
Ca să vezi şi tu toată lumina de sub ea.

Rainer Maria Rilke - Roza Vitraliilor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

A labei lor trândavă lunecare
Tăcere iscă, ameţitoare-n noi,
Ca, brusc, privirea-n jur rătăcitoare,
Una din mâțe să ne-o prindă-apoi,
Cu sila-n ochiu-i mare, să ne ia
Privirea ce, cuprinsă ca-n vâltori,
O vreme încă mai înoată-așa,
Și cade-apoi într-un leșin ușor,
Când ochiul cel părelnic dormitând,
Se cască și se strânge-n vuiet sferic,
Și-o smulge până-n roșu sânge-afund –:
Așa-nhățau rozete mari, în domul
Cel vechi, o inimă, din întuneric,
Și o trăgeau cu ele-adânc, în Domnul.

Nichita Stănescu - Vitraliu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Vitraliu.
Umbra ta, lovindu-se de ziduri,
iar se sparge-n cioburi colorate.
Oh, de-aceea m-ai zărit în stradă
adunând pierdutele-i pătrate.
Şi s-o fac la loc, în ceasul nopţii,
peste geamuri ţi le-aşez cu grijă,
verzi, albastre, galbene şi roşii,
încoifate-n creştet cu o sprijă.
Când te vei trezi, lipiţi de geamuri,
arlehini din sticle colorate
vor lăsa prin ei să-ţi cadă-n braţe
soarele, mereu la jumătate.

Nicu Alifantis - Cântec de Iarnă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Am venit aici să stau cu tine
În cristalul iernii,
Ca-n vitralii vechi, perechi de regi lângă regine.
Perechi de regi lângă regine.
Numărat-am arborii, egalii,
Pân’ la casa ta,
Era zăpadă falnică, vrăjită ca-n baladă,
Era, era zăpadă.
***
Și-am bătut în portă, lemnul rece,
Peste tot, absența ca o nouă și totală iarnă,
Vântul rece nicăieri, vântul rece nicăieri.
Cu mâinile-amândouă-am luat zăpadă și-am băut,
Locul alb pe unde n-ai trecut.
Cu mâinile-amândouă-am luat zăpadă și-am băut,
Locul alb pe unde n-ai trecut.
***
Am venit aici să stau cu tine
În cristalul iernii,
Ca-n vitralii vechi, perechi de regi lângă regine
Perechi de regi lângă regine.

Agatha Bacovia - Vitraliu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Ce de flori s-au strâns
Pe geamuri,
Ce de frunze de cristal!
Colo, un mănunchi
De roze,
Cu reflexe
De opal.
Dincolo, mărgăritare,
Lotuși, mirt,
Camelii fine,
Tulpinițe reci
De gheață,
Flori de frig
Și de suspine.
Ce-i această sărbătoare?
Ce-i această
Feerie?
Vagi decoruri
Glaciale,
Zugrăvite
Pe-o fereastră
Dintr-o cameră pustie?
Înăuntru, visătorul
Stă, admiră,
Flori și ramuri
Tremură,
E frig,
Și-și plânge
Visul înghețat
Pe geamuri.