Ion Pachia-Tatomirescu – Glosar de Brumar
Mărul cât Edenul, ori aeroplanul, / aurul, varanul tot cer oxigenul… / Eu, dacă pierd … →
Versuri corectate și adnotate
Mărul cât Edenul, ori aeroplanul, / aurul, varanul tot cer oxigenul… / Eu, dacă pierd … →
Mici strigăte de stele în umbra mea străbat, / În ceasul verde-al ploii, interioare gârle … →
Fiecărui pas al tău / I se cade o călească. / N-a căzut de mult … →
Mița / Când se scoală iese-n tindă. / De-abia-ncepe să se-ntindă, / Și-obosită de căscat … →
De regulă / cei ce ştiu totul / nu visează / adică Dumnezeu / o … →
Blocuri murate, ceru’ de lapte, ne bosumflăm. / Mustesc de ape străzile toate, ne enervăm. … →
La inceput te-a prins, / Prea tare te-a atins. / Te las sa poti visa, … →
Într-o vară dimineața la șapte / Într-o gară departe plecam la vine-noapte / Stăteam liniștit … →
Albastrul şters al cerului de seară. / Coboară ca să-nalţe chiparizi / Întunecaţi, din cari … →
Arama rânjitoare a lunii sparge norii, / O voce străvezie răsună-n minaret, / În umbra … →