vii

Dan Botta – Vii

de

Răpeşte-mă pe-adânci, mirate mări,În cari dorm păduri de madrepore,Când luna-ncinge tristele lor floreÎn fosforul adâncilor cămări!.Adie-mi selenarele chemări,Şi poartă-mă în culmea albei prore,În unduirea cosmicelor hore,Pe mări adânci, pe vesperale mări!.Încet te duci pe braţele Palorii,Spre cerul unde ard Nemuritorii..Glorificată, pânzele-ţi întinzi,.În vântul larg, pe-al undelor tezaur:Corabie ce vine de la Inzi,Cu smirnă, cu tămâie … Citește mai mult

Nichita Stănescu – Tot Universul Nostru Era Albastru și Gol

de

Tot universul nostru era albastru și gol.Tot universul nostru era albastru și goliar noi retrași în bulgărul numit pământviață eram deasupra și la subsolmurind, murmurând.Viii și morții viilorunii într-alții și unii peste alții..Tot universul nostru era albastru și gol.Locul pe care-l ocupam, cei vii și cei morțirepede se ghicea sau domolluat în neștire; sau tras … Citește mai mult

Nichifor Crainic – Rugăciunea Din Amurg

de

Rugăciunea din amurg.Mă rog și pentru viii și pentru morții mei.Tot una-mi sunt acuma părtașii și dușmanii,Cu ei deopotrivă mi-am sfărâmat eu anii,Și dragostea și vrajba le-am împărțit cu ei.Pe morți în rugăciunea de seară mi-i culeg.Aceștia sunt, Doamne, iar eu printre morminte.Au fost în ei avânturi și-au fost și pogorâminte.Puțin în fiecare, în toți … Citește mai mult

Adrian Păunescu – Morminte la Gard

de

Imperceptibil, tragic, revanșard,prin cimitir mormintele pustiivâslind din cruci, se-apropie de gard,să-ntrebe de ai lor dacă sunt vii.Și ere geologice străbatpentru-a-și găsi, în cimitirul strâmt,o cale către gardul ruinat,că este grea mișcarea prin pământ.Și ele-ajung atâta de târziuacolo unde viii pot vedea,încât nici vorbă de-a găsi un fiuși de-a-și aduce-aminte cineva.Și, ca să fie un coșmar … Citește mai mult