Versuri corectate și adnotate
Frumoasa Lo Fo din ținutul de vestCulege frunze de dud pe malul apei.Mâna ei albă se întinde peste ramurile verzi;Lumina aurie a soarelui învăluie rochia-i roză.„Viermii mei de mătase sunt flămânzi, nu pot întârzia.Nu mai ține la pas telegarii trăsurii, te rog.”
M-am lepădatde creşterea viermilor de mătaseca de ultima noapte în care voi mai putea privi cerul.M-am lepădat de amintirea taca de obsesia cea mai iubită:„eu, într-un oraş de provincie, copilă,zdrobind mai târziu în dinţi călinele proaspete”.O, moarte!M-am lepădat de dulceaţa satârului tău,ca de bocetele adulţilor furioşi,în care şi acum mai râdetandrul-mortul de trei zile..