Samurai:
Hai Hai..
Am învățat oriunde aș fi că tre’ să mă adaptez cumva
2 filtre azi aprind da’nainte să bem ceva
E dimineața da o bere, m-am lăsat de cafea
Mă uit pe geam, numai asfalt de aici și până-n p***a mea
Orașu-i greu de digerat, nu-mi vine să mănânc nimica
Dau cu capu’ de ciment dacă sunt beat și cad cu bicla
La volan nu mă urc că am băut și n-am mașină
Și toți banii care-i iau îi dau pe altfel de benzină
Printre zodii de ciment ai fi o lepră de stradă
Pot să o iei ca pe-un compliment că sunt ca tine o grămadă
Și poți să faci pe dracu’n patru, n-o să ai nici un cuvânt
Atâta timp cât tu o arzi cu toate oile de rând
Să mă gândesc eu ce sunt când am crescut un pic mai mare
Am fost reeducat de șerpi cu nota mică la purtare
Aș fi o javră de mare cu ascendent în avioane
Că tre’ să zbor până la pat înainte să cad să dorm

Sifu:
Aceeași stradă aglomerată,
Totuși curată,
Totuși iluminată,
Totuși marcată,
Pare infinită,
Că-i menită
Să străbată
Tot orașu’ de la vatră
Până un’ se pierde asfaltu’
Și devine drum de piatră…
De-a lungu’ drumului,
În fiecare intersecție
În oricare direcție
Găsești câte cinci farmacii,
Patru bănci, trei case de pariuri
Două shaormerii și-un KFC
Sau alte chestii gen simigerii,
covrigării, patiserii…
N-are rost să mai continui,
Că le vezi, și tu le știi!
Mergi după primu’ rând de blocuri
Alei în paralel crezând că-s alte locuri…
Vezi o tipă pe tocuri:
Pe obraji, șiroaie de rimel
Și lângă ea un tip cu paru-n sus, făcut cu gel
Probabil pentru el
Au fost doar jocuri…
Și acum s-a terminat
Că a aflat
Că i-a fost infidel…
Sau o fi fost altu’ motivu’?
Cert e că n-are cine să-i întind-un șervețel!
Mai încolo, e-o bătrână c-un cățel…
Și eu, și ei, și ea
Simțim cum tremură strada
Ca la cutremur
De la metrou, pornind prin tunel…
Vezi toate astea între-asfalt, betoane, și oțel,
Când străbați orașu’
Cu-ochii-n patru
Și mâna pe portofel!.
Refren X2

Jager:
Orașu-i închisoarea mea de la periferie până-n centru…
Prizonier de bunăvoie-n el, între-a pleca și-a rămâne, rămân pentru
N-aș evada de-aici nici în ca s-ar lua curentu’!
Sunt dependent de agitație,
Indiferent că mă pierd prin mulțime la metrou, în stație,
Sau că mă minunez de la balcon privind pe bulevard fluxul de populație…
Mă joc, încerc să intuiesc la fiecare-n parte ce are ca ocupație,
În funcție de mers, de haine, de reacție,
De modu’ de a se manifesta într-o anume situație…
Și tot jucându-mă de-atâta timp, am devenit destul de bun!
Pot să îți spun:
Cine-i pe cale să întârzie la muncă,
Cine mai are șanse să ajungă încă,
Și nu doar din faptu’ că e grăbit…
Cine tocmai s-a despărțit,
Dac-a făcut-o amiabil, sau dacă a fost părăsit,
Dacă nu-i pasă niciun pic,
Dacă a fost rănit…
Pot să îți zic:
Cine de cine se ferește,
Și cine se mândrește
Cu cine este…
Cin’ se mânjește
Pentru un leu în plus
Și e dispus să fie c***a
Cine-ar putea să-i fie peste…
Cine se uită la tipa de lângă el, că o iubește
Cine se uită la tipa de lângă el, gândind la zestre….
Din locu’ meu privesc în oameni ca-n ferestre
Fac clasamente: știu cine-i sub și cine-i peste…
Da-s conștient că sunt privit la rându’ meu de alți observatori
Fiindcă orașu’ e un loc imens, și este plin de jucători!.
Refren X2

Refren: E bine că v-am găsit în orașul meu
În orașul meu ciudat… orașul meu
Orașul meu… abia mai stă în picioare.

Orașul e cam ciudat, aglomerat și poluat
Cu desene pe asfalt și terase mincinoase
Cu dimineți mătase și nopți furtunoase
Și tâlhari ce au furtul în oase…
Te fură priveliștea și aproape liniștea
Ne fură priveliștea și aproape liniștea
Cimitirul este zâmbet viu, aleile sunt scâncet, știu periferia cântec viu, centrul rânceziu și
Străzile se sparg, copacii se sparg
Aripile se sparg, încet se sparg, încet
Crede-mă când spun, primarul este un hoinar
Crede-mă când spun, este un poet vulgar
Nu-i mai cere cheia, el e mereu încuiat
Nu-i mai cere cheia și el o caută disperat
Bine v-am găsit, de când vă căutam
Bine ați sosit, de când vă regretam
Clădirile sunt pentru voi căci mirosiți a cărămidă, le priviți de sub pupilă, le știți de vis și silă
Pentru afiș de lună plină, luminătoare de duzină-n orașul meu ciudat.

Refren: E bine că v-am găsit în orașul meu
În orașul meu ciudat… orașul meu
Orașul meu… abia mai stă în picioare