Rainer Maria Rilke – Catrenele Valesane XV

Aici, totul cântă viața de-odinioară,nu în semnul distrugerii celor ce cresc spre mâine;neînfricate sunt, în forța lor primară,și cer și vânt, la fel și braț și pâine. Nu neapărat un ieri ce se propagăoprește pentru totdeauna aceste vechi contururi:mândru de imaginea lui, întregul pământca în prima zi consimte să fie de-apururi.

Alexandru Macedonski – Rondelul Orașului de Altădată

Rondelul orașului de altădată.Era orașul de-altădatăSub plopi de-argint, muiați în soare,O verde oază fermecatăCu repezi ape cântătoare.Pe-oricare străzi cântau izvoare,Și sărutat de flori ce-mbată,Trăia orașul de-altădatăSub plopi de-argint, muiați în soare.Prostimea chiar era bogată.Prin curți aveau, mai toți, cuptoare.În beciuri se țeseau covoare.S-o viață-n veci îmbelșugatăTrăia orașul de-altădată.