Versuri corectate și adnotate
Veșmântul.În drumul plin de sânge și noroi,Ți-am auzit, Stăpâne, pașii moi.Ca raza coborâtă din senin,Pluteai ușor, cu mlădieri de crin.În jurul Tău, mulțime de norod,Te pângărea cu sânge și cu glod.Și cum mergeam în urma Ta mereu,Stropi și-asupra mea cu lutul greu.Ci când norodul, Doamne, Te-a lăsat,Întreg veșmântul alb Ți-era pătat.Aș fi căzut cu sufletul … Citește mai mult
Sunt cel care-ți invidiazăpământulsub care stai,căci ți l-ai așternut pe tinefurându-mi-l, călcând în vârful degetelor(precum umblai când îmi păzeai de larmăsomnul);tu nu mi-ai dat răgaznici să-ntorc capulȘi mi-ai furat pământulsub care trebuia eu să m-aștern.Nu ți se potrivește, în zadar.E prea mult și prea greuȘi, totuși, l-ai îmbrăcat.Și nici n-ai mai întors capulsă te privești … Citește mai mult
Din cântec mi-am cusut veșmântÎnfrumusețat cu fine broderiiDescrise-n vechile mitologiiDin barbă până-n călcâi;Smintiții însă mi l-au luatL-au îmbrăcat în văzul lumiiDe parc-ar fi fost brodat de ei.Cântec bun, lasă-l să fie-al lor,E mult mai bărbătește așaSă cutreieri lumea despuiat.