versuri – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Epilog „La Astrul… Sau… Odă Păunesciană”

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

E-un 5 noiembrie-nspr-un sfârșit de an,
Ce nu și-a dat obol de trecere în timp
Cu nota minimă-ntr-un catalog de Olimp,
Pentru-un colos de zeu, un Adrian.
E-al neamului Icar, înaripat pedestru,
Predestinat de-avea un 20 de 10,
Să-i fie an, când timp nu va mai trece
Frumoasa pasăre de vis, ce-i Păunescu.
Mă plâng tot lacrimi, fluvii-ntr-un ocean,
‘Nspre mii de nimeni ce-l lovesc talazuri,
Tot țărmurindu-l și-i creând necazuri,
La sufletu-mi din suflet, Adrian.
Mă zbucium să-l păstrez în gând alpestru,
De ochi ce mă priveau prin recitaluri,
Când versuri mă-ncântau în loc de baluri
Din sufletu-i imens, de-un Păunescu.
Sunt printre nimeni ce-a lăsat, sunt un orfan
Și n-am puterea să-l întorc și nici să-i scriu,
Nu pot să-l iau de mână să-l reînviu
Și-l pierd într-un week-end, pe Adrian.
Am inima o vioară de la Porumbescu,
Iar glasul lui divin îmi sună-n tâmple,
Lumea nu are ce să mai întâmple,
Să merite mai mult de-nalt, de Păunescu.
Bucată ruptă-i de la țara-i de alean,
Ce-o venera titanic cu sinceritatea,
Doar el ce-avea, că noi n-avem celeritatea
Să-l întregim… și Prut și Adrian.
Îmi moare inima de-un dor ecvestru
S-ascult îndemn fără de bici, de duh
Din vocea-i caldă, spartă din văzduh,
S-o am în minte neuitată… Păunescu.
Țineți-vă, să nu rămâneți van
Cum sunteți azi, doar simpli impostori,
De nu veți recunoaște-n timp valori,
Continuând să renegați, un Adrian.
Mă scurg azi printre lacrimi pic cu pic,
Căci nu-l mai am profet, nici înțelept,
Pe Păunescu Adrian, mii inimi de poet,
Mă simt că nu mai sunt, sau sunt nimic.
Și nu uitați, c-o să vă fie dor
De-un chip de basarab, de-un neam întreg,
Minte și gând sublim și nu-nțeleg
De nu vă vreți prin el popor nemuritor.
Adrian Păunescu nu-i blestem,
Dar vă va fi simbol de anatemă
De-o țară care-și pierde zilnic stemă,
Făcând-o fără el un recviem!
PS..
Etern voi venera pe-al meu maestru,
Misterul pur de-uman, în amestec cu talent,
Poetul implicat în veșnicul prezent,
Rămas fără de trup, un nume… Păunescu.
05. 11. 2010
dinspre Montreal

Dan Rotaru - Joc de Prânz pe Telefon

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Hai, vino și ia-mă, când iarna mă-nvinge,
azi, treisprezece decembrie din an, într-o marți!
Cu-o pană de sturz fă-mi curat pe meninge,
dar inima, inima, cu cine-o s-o-mparți?.
Mai albă ca azi, n-a fost niciodată
zăpada cu care încerci să mă minți!
Ascultă, se-aude cum vinul îmbată,
în anafura pusă momeală la sfinți!.
De tine, flămând ca azi, niciodată
n-am fost, și de-aceea pe suflet te-ating.
Doar astfel zăpada e-așa de curată,
că-n ea îngeri tineri pe tine te ning.

Dimitrie Anghel - Prolog

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Mi-a dat gânsacul cea mai fină pană
Și-un strugure de boz mi-a dat cerneală
Zicându-mi: „Scrie cea mai colosală
Poemă scrisă-n Dacia Traiană.
Să pui într-însa viața rusticană
Cu disciplina ei patriarhală:
La opt te culcă și la trei te scoală,
De vrei să cânți natura suverană! ”.
Gânsac iubit, poți să te umflii-n pene!
Am să te-ascult, cu toate că mi-e lene,
Și-oi căuta să fiu la înălțime.
Spre-a dovedi, când vreau, ce pot să fac
Cu patru strofe, cinci perechi de rime,
C-un boz și cu o pană de gânsac!.

Doidec - Bumerang

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Aceiași doi de „C” au revenit, ca bumerangul,
Bum, e rapu’ ăla bun, da’ am schimbat rangu’,
Încă de la-nceput am săltat sus ca un cangur,
Și-am trecut de uși, fără să mă împiedic de praguri.
Că cine dorește, nu se lasă, muncește,
Și cine muncește, roade la final culege,
Chit că obosește, e clar, nu se oprește,
Fiindcă știe oboseala trece, doar atunci când merge.
Io, am tot mers, am scris, am șters, am scris mai des,
Am înțeles că e frumos să dai gândului sens,
Și cu fiecare vers, s-a simțit tot mai intens,
Că asta tre’ să fac, atâta vreme cât îmi ies:
Jocurile de cuvinte, pe care le joc în minte,
Cu mine în primu’ rând, alături de cine mă simte,
N-am de unde să știu ce urmează, dinainte,
De-asta momentan mă bucur de aceste clipe sfinte..
Bum, bumerang, știi c-odată aruncat,
Revine ușor exact în locul din care-a plecat,
Tu aruncă-l odată, oricât de departe vrei,
Știi că revine la tine, dacă ții apăsat play.
Bum, bumerang, știi c-odată aruncat,
Revine ușor exact în locul din care-a plecat,
Mai aruncă-l odată, oricât de departe vrei,
Știi că revine la tine, dacă ții apăsat play.

DOC feat (Karie Instrumental) - Freestyle Pe Whiskey (Prod. De Karie)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Bai, barman, m-am săturat și s-a umplut paharul
Hai, man, că m-am îmbătat și o ard ca mahărul
Fac „haos” ca Inna și Deliric e de vină
Și sticla era plină
Și capul se-nvârte spinner
Și bag shot după shot ca Gina, o ardem pistol,
Ea strănută-n c*****, asta numesc eu viscol
Doc e praf pe bar, cheamă femeia de serviciu: Nu mai bei!
Un draw măcar, beau cu Brugner și Pyciu
Asta nu-i niciun viciu, e direct supliciu,
Număr de 2 ori până la 10, de 3 ori weed 5 (4..)
Lasă berea, dă-mi whiskiane, mane
Că devenim animale,
Bodyguardul se face mic, doar pare mare
Eu și sticla: care pe care,
Zimi cine o să care pe care
Și nu văd nici calul, nici carul, frățioare,
Mă chinui să vorbesc, parcă acum învăț s-o fac
Mă mutilez intens, mă duc să borăsc în parc
Vai, fine, uite o bucată de ficat,
Mă uit mai bine… nu-i parte din mine, e ce-am mâncat.
Da, pustioaice skinny-n mini, vor doar linii de cox
Sărim primii pe bar, Justerini și Brooks
O sticlă mini, mi-e clar, ceva să sting, un Santal
Că-n timp pot să mă-ncing, parcă-s mangal
Nu mă mișc de-aci, decât să m****, e barbar,
Beau până-mi cade calciul, uite bucăți de calcar
Când beau cu ăștia de la legea, spune că dacă nu cad, car :))
Deja văd un frate care apune și e cât un marfar
Am ceva de fumat, dar tata arată Plafar
M-a prostit o fată, iată dovada, sunt prea var. zaza
Plec acasă să bag somn până mâine după-amia… zaza
Nu mai beau, nu mai vreau cel puțin o lună
Dar răsare soarele, luna apune și iau sticla-n mână
Și iau gât după gât după gât ca Attila Hunu
Bag până-mi dă sângele pe nas, ca lu’ Attila unu..
Cât despre sticlă, n-am voie-n exces, cică
Da’ Vlad Dobrescu e prea beat ca să mi-o zică.. :))

Dragoş Vrânceanu - Prietenul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Mai bine-așa se arată
Visarea ce-mi doresc.
Ea inima mea goală
În albie o scaldă,
Ca pe un trup de fată
Cu fața întristată.
Mă vezi prin geam? Privirea
Din fugă ți-o oprește,
Căci în aceste pagini
O voce îți vorbește.
Prietenul cititor,
Vezi de adu-mi-l iară.
În slove e desemnul,
Grafologie amară.

Rian Roman - Despărțire

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Am îngrămădit în mine cearta,
Discursul golit de-nvoire,
Cuvântul ce-și leapădă șoapta,
Cel grabnic poștaș de asprime.
Am îngrămădit în mine dorul,
Cu gândul lui frânt de privire,
Când visul crud își ia zborul,
Și-mi lasă frumoas-amintire.
Am îngrămădit în mine plânsul,
Suspinul înghițit de-ndoire,
Cu lacrima dată de dânsul,
Pe-obrazul oval și subțire.

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Singulară Durere

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Îmi pierd privirea pe profilul tău,
Mă-agăț de buze-n maci de rouă
Și-ntrezăresc mari picuri, căci din gene-ți plouă
Și n-am nicio putere să opresc din rău.
Mă strâng în mine, am nod în respir,
Simt cerc pe tâmple, nu mai am timpane..
Un leșin simt cordul, susuri diafane
Îți mimez cuvinte, am rece transpir.
Am același tremur cu trupu-ți ce saltă,
O tobă imensă mi-e inima-n tunet..
Aș vrea să-ți fiu înger, o liră-n răsunet,
Să poți să ai zbor, muzica o haltă.
M-aș transfigura în balsam de roză,
Din miresmi să-ți iei dres pentru durere
Și nectar ți-aș fi hrană, s-ai de-ai cere..
File-n basm m-aș face, leac să ai din proză..
.. Sau te-aș îmbăta-n fină elegie,
Doar să treci de-obstacol. Să-ți fie ușor
Pun totul în joc, suflet să-nfior;
Să mă sorbi vers dulce, drog de poezie.
Ah, viața cum cere-n stăpână tribut,
Nu se-nclină, crudă la rana ce doare,
Cu risc să se piardă, singură, de moare
Într-un sublim de trup.. Mister neștiut!

Dyam - Timpul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Am început de mult, parcă era acum 3 zile,
Același pix jegos și vreo 3 coli de hârtie,
Faci hernie când asculți asemenea versuri de plumb,
Dai de damb când asculți DYam cu colțu’ gurii râzând.
Orice gând îl transpun în file de poveste,
Care au ca scop să declanșeze revolte și proteste,
Ieșiri și controverse, interveniri anexe,
Cum să nu-ți pese de piese care vor fi solzi de pește?.
Peste orice veste, iese și partea negativă,
Care scade gradul de stimă, metaforă sublimă,
Ai auzit pe la colțuri că fac din ma-ta o piscină,
Mă bălăcesc în ea ca peștele, am fețe o duzină.
Proxenet și profet, prevăd viitorul tău,
Reclamă la cancer și la brățări de la bulău,
Cocalar și homalău, fii atent că ți-o zic, zau,
Ești cam bou să înțelegi lirica și flow.
Crezi că rapu-nseamnă bani, iar bani îți sunt fericirea?
Am fericirea-n sufletul când simți că-ți bate inima,
După undele ce le transmit pe canale de abstract,
Orice pact decretat e cu siguranță încălcat.
Sunt înțepat, iritat, din orice glumă de c****,
Sunt reîncarnat în rap, ce fac e pentru consumat,
Recuperat din drumul vieții, am multe de reproșat
Pentru orice alegere la care simt că am clacat.

REF:
Timpul trece, la fel și soarele,
Trec ușor și nopțile, adorm și zilele,
Simt vântul cum bate și m-aduce iară
În povestea cea de vis de odinioară…

Și am văzut cu ochii mei răsăritul cel devreme,
Când ploaia cerne și cere lacrimi de la soare, vere
O bere, două, trei și m-am tripat deja pe beat
Orice scuip pe el fac baza neutră-a unui acid.
Vin din plin, sunt un chin, sunt al focului destin,
Sunt coșmarul cel mai fin, sunt fratele lui Destin
Și dețin adevărul cel ascuns de secole,
Găsește-l și tu în tine, nu există prea devreme.
Când scriu inima plânge pentru că o pun pe tavă
Ca să vadă lumea partea ei firavă
În versuri de oțel poți vedea farmecul mesajului
Interpretat de mintea ta cu ochiul capului.
Sunt izvor infinit de inspirație și bine
Când Nimeni e cel mai bun prieten, e mare șmecherie
N-auzi cum liniștea se zbate între soare și furtună?
N-auzi cum stresul sună și răsună în fiecare lună?.
Sunt o dumă, sunt o glumă, sunt ce vrei tu să fiu
Dar ai grijă să nu uiți de trecutu-mi purpuriu
L-am clădit pe Milici din situații extreme și grele
Scriu catrene pentru tine nene, ca să nu ai temeri.
Și vine finalu’ am plecat, un act frumos simulat
Am încercat să-i dau de cap să te fac să dai din cap
Am resuscitat viața când era pe moarte și mi-a dat
Fericire prin hip-hop, un decor necolorat.

REF:
Timpul trece, la fel și soarele,
Trec ușor și nopțile, adorm și zilele,
Simt vântul cum bate și m-aduce iară
În povestea cea de vis de odinioară…

Dimitrie Anghel - Imn

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Împerecheri ciudate de slove… o, cuvinte!
Ce farmec se deșteaptă când vă rostește gura…
De n-ați fi fost voi oare, atunci cu ce veșminte
S-ar fi-mbrăcat pe lume și dragostea și ura?
Ce-ar fi făcut un suflet cu tot ce-adună-ntr-însul,
Și oare brațul volnic, și buza ce sărută,
Și ochii, luminoșii, ce au cu dânșii plânsul,
Ar fi putut să spuie ce tace-o gură mută?
Cuvinte, juvaere… voi singurele-amante
Ce mi-ați păstrat credință, din ce adânci nevoi
Ați răsărit, ca-n urmă, ca niște diamante,
Din val în val s-ajungeți curate pân’ la noi?
Sub boltă cărei peșteri ați răsunat voi oare,
Ca după vremuri strânse, vers după vers, cu greu,
În ganga unei strofe pe veci nemuritoare,
Să răsunați prin gura și harfa lui Orfeu?
Cuvinte, juvaere, ecouri depărtate
Al altor suferințe și bucurii – cuvinte,
Cu voi trăiesc trecutul și clipa care bate,
Și viața care-ncepe dincolo de morminte.