Daniel Vişan-Dimitriu – Versul

Într-o noapte-ntunecată,Cu un cer pierdut în ea,Mi-a părut că se arată,Mică, strălucind mirată,Steaua mea.Tremurând lumina-i slabăPrintre ramuri de copaci,Mi se tălmăcea degrabăLicărirea în silabă:„Ce mai faci?”.– Steaua mea de peste vreme,Nu te-am mai văzut demult.Dintre stelele boeme,Numai tu-mi cântai poeme;Te ascult!.– Dragul meu, am fost departe.Infinitul UniversM-a purtat prin alte arteTimp de două vieţi, o … Citește mai mult

Christian W Schenk – Penibil

Când intru în pământ penibilpoateprind rădăcini,mai știi?!.Stând în liniștea supremă-mivoi sorbi „café au lait”cu-n penibil vers în mână,fără bani de un bacșiș.Toată viața cu bacșișuri– date versului penibil –mi-a trecut,m-a petrecut;dar cu doi bani puși în palmeori plătesc cafeaua late,ori dau liniștii bacșișulpentru versul meu penibil –și penibil suflă vântul…pe mormântulmeu penibilstă plângând un vers … Citește mai mult

Hafez – Un Vers Frumos Te-Nalță

Un vers frumos te-nalță când inima ți-e grea.Remedii fără număr să afli-n cartea mea.Doar un sărut, Iubito, pe buze de-aș avea,ca pe-un sigiliu magic în suflet l-aș păstra.Sigiliu mai puternic ca al lui Suleiman,și-aș stăpânii regate supuse de Coran.Săgeata sorții crude, otrăvitoare rază,în inima-mi pătrunse! O, cât e de spăimoasă!.Dar, poate, mai de-aproape găsi-vei că-i … Citește mai mult

Giemsi – Ghidat De Vers

Prea multe incidente, nu fac față să le scriu,Dar tre’ să fac ceva, să nu fie prea târziu,Aleg ce-i bun, strecor entități prin filtru,Dacă-mi ești prieten, fă să merite titlul.Zero alcoolemie, mai lucid ca niciodată,Împrăștii hazardat toată durerea-acumulată,De-a lungul vieții mele și-a altor sute,Care au fost omorâți pentru că au vrut să ajute.Tehnologie avansată, dar … Citește mai mult

Laura Stoica – Dă, Doamne, Cântec!

S-a născut o stea pe cer din veșnicieȘi-a primit chemarea sa,A primit și loc în Galaxie.Viața ea ne-a dat..Și drum de urmat. Ref:Dă, Doamne, cântec!Dă, Doamne, vers!Să port credința meaPrin Univers.Dă, Doamne, viață!Dă, Doamne, dor!Și ascultă rugaOamenilor!. Ce destin nerepetat nicicând sub Soare,Pomenească trecere,Fie-i lumea veșnic iubitoareDrumul plin de flori,Cerul fără nori. Ref:Dă, Doamne, cântec!Dă, … Citește mai mult

Vasile Copilu-Cheatră – Încheiere

Închei acest cânt, ca altul să-l încep,Deși s-ar cuveni de-acuma condeiul să-l las jos,Dar poți, oare, în cramă să nu descui un cep,Când soarele din struguri te strigă-așa frumos?.Căci armă mi-a fost versul şi chiar Dumnezeu,De-aceea l-am slujit, cât am putut mai bine,Acesta a fost crezul meu, mereu,Şi m-am trudit să nu-mi fie rușine.