Gabriela Melinescu – Vis
Deșertul avea pomi înalți cu fructe.Mergeam pe tot pământul și visam.Sprânceana polului era căruntăși-ntinsurile lumii hohoteaude chiotele ritmice de nuntă.Era o toamnă-n timp, universală.Rodiseră pământurile-oriundeși presimțeam pe buze rumenindcuvintele de dragoste rotunde.