Luis Vaz De Camoes - Când de Mâhnire-Provocată
Când vasta, de mâhnire provocată / Închipuire ochii-mi odihnește, / În vise acel suflet se … →
Când vasta, de mâhnire provocată / Închipuire ochii-mi odihnește, / În vise acel suflet se … →
Nană Lină, nană Lină, / Ce faci la bărbat de cină? / – La bărbat … →
Cu apele-adormite-n mine / de cine știe câte veacuri, / mi-au răsărit pe suflet lacuri … →
După o lungă așteptare / copilul așterne pe cer o umbră / ușoară / trecută-n … →
E ultima dată când te strâng în brațe / Nu-mi vine să cred.. / Alerg, … →
Eu nici acasă, nici pe drum, / Nu pot fi singur nicidecum, / Fiindcă eu, … →
Amurguri.. Disproporții.. / O umbră e mai mare. Un munte e mai mic. / Și … →
Un craniu îngust, premonitor, / ramificându-se în două coarne, / semn al cabanelor de vânători … →
Pe strat de flori am pus ulciorul / înmiresmat și plin. / Ci singur în … →
M-am întins la umbră puțin. / Am lăsat pârâul să macine / până mă-ntorc. →