Florența Albu – Ultimul Etaj

Nu mă lăsați în haosul vântului.El îmi deschide țeasta c-un ferăstrău sterilcu ultrasunetele – hohotuldouă ventuze de curent contrariustrâng tâmpleleși le golesc de tot ce am gânditvocea străină le citeștela megafoanele neantului –fostele mele gânduri posibilelegânduri.Nu mă lăsați singurîn casa vântuluinoaptea asta nu mă lăsați singur!.Auzi din nou se apropieMesser Închizitoruldoctorul de nebuni!.

Nichita Stănescu – La Ultimul Etaj

Ea stă singură acum la ultimul etaj,mirosul ei suav pâlpâie,orașul se îndepărtează – înhămat la câinivagabonzi și flămânziSă punem pâine pentru vrăbiiși trupurile noastre uscate și fărâmițatesă le punempentru pliscurile de argint și flămândeale zeilor nevorbitoriMai multă milă pentru stelele care răsar,mai multă compasiune pentru razade la lună,mai mult frig pentru pietrele înghețateși mie,mie, pentru … Citește mai mult