Daniel Vişan-Dimitriu – Abandonare

Își retrăgea tăcerile în tihnaPe care-o regăsea în loc de vis,Departe de alți ochi și interzisAcelor ce i-ar tulbura odihna.Căci sufletului său, deprins să zboareMai sus de sensul legii omenești,Îi inventase aripi îngereștiCe îi creșteau doar prin abandonare.Se lepăda de trup ca de o hainăPe care-o mai lua când, înapoiDin zborul prin tărâmurile noi,Se întorcea, … Citește mai mult

Ana Blandiana – Trup Amar

Miros de trup abandonat de sufletSub soarele nerușinat,Miros de trup pe careCarnea crește,În care sângele bolboroseșteȘi, într-un fel de harnică furtună,Celula cu celulă se-mpreunăNu te-apropia, nu mă atinge,Amar mi-e trupul și otrăvitor,Cu soarele prelins la subsuori,Cu fluturi beți de mine, răscolițiDin larve sfărâmate de dorințiPe care nu pot să le-ncapă.Fugi! De brațele profanatoarei cruciÎn care, … Citește mai mult