Dumitru Iacobescu – Nocturna
Din farmecul de lună, un luciu de mătaseÎnvăluie fantastic locașul celor duși;Sosește miezul nopții și morții-ncep să iasă:Sunt palide schelete cu frac și cu mănuși,Cu șaluri de bunică, cu rochii de mireasă.În gesturi grațioase, dar reci și obosite,Se plimbă prin alee tăcuți și gânditori;Din golul plin de umbră al largilor orbiteAcelași spleen sălbatic se-ntinde peste … Citește mai mult