https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/georg-trakl-copilarie-2 https://versuri.pro/georg-trakl-copilarie-2#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88648 →]]> Plin de fructe, socul; liniștită locuia copilăria
În peșteri albastre. Pe-a trecutului cărare,
Unde-acum iarba maronie-n goană trece,
Stă pe gânduri liniștita ramură; foșnitul frunzișului
La fel, când apa albastră răsună în stânci.
Blândă tânguirea mierlei. Un cioban
Urmează mut soarele ce se rostogolește de pe tomnatice dealuri.
Doar o albastră clipă mi-e sufletul acum.
La marginea pădurii se-arată un animal timid și pașnice-n
Adânc sumbru cătun bătrâne clopote se odihnesc.
Piosule, cunoști întunecaților ani sensul,
Toamnă și răcoare în singuraticele camere;
Și-n sfințenia albastră răsună de lumină pași tot mai departe.
Scârțâie-ncet un geam deschis; Până la lacrimi
Se înduioșează priveliștea dărăpănatelor din deal morminte,
Memento povestitelor legende; dar câteodată sufletul se luminează,
Când el la veseli oameni se gândește, întunecate-aurii zile de primăvară.

]]> https://versuri.pro/georg-trakl-copilarie-2/feed 0 https://versuri.pro/georg-trakl-zefir https://versuri.pro/georg-trakl-zefir#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=47334 →]]> Jeluire oarbă-n vânt, extravagante zile de iarnă,
Copilărie, încet ecoul pașilor la gardul negru dispare,
Clopote prelungi de seară.
În liniște se-așterne noaptea albă.
În vise violete se prefac durerile și pacostea
Pietrificatei vieți,
Nu va renunța nicicând la ghimpii corpului în putrefacție.
Adânc în somnolență suspină anxiosul suflet.
Adânc vântul în copacii rupți,
Și se clatină făptura jeluitoare
A mamei prin pădurea solitară.
Acest doliu tăcut; nopți
pline de lacrimi, îngerii înflăcărați.
Argintiu se sfărâmă de-un perete gol un schelet de copil.

]]> https://versuri.pro/georg-trakl-zefir/feed 0 https://versuri.pro/georg-trakl-in-frunzisul-rosu-sunet-de-chitara https://versuri.pro/georg-trakl-in-frunzisul-rosu-sunet-de-chitara#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=47336 →]]> În frunzișul roșu sunet de chitară
Al fetelor păr galben bate în vânt
La gard stă Florii-Soarelui veșmânt.
Trece prin nori de aur un car de vară.
În umbre maronii muți odihnesc
Bătrâni îmbrățișați prostește.
Orfanul rugăciuni rostește
În galben ton de muște ce roiesc.
Femeile mai spală la pârâu,
Iar hainele mai flutură pe sfoară.
Micuța ce-mi plăcu odinioară
Se-ntoarce-n seara gri prin grâu.
Vrăbii din linul cer se prăbușesc
În găuri verzi de putregai.
Flămândul e-nșelat de trai,
Miros de pâine, mirodenii-l ocolesc.

]]> https://versuri.pro/georg-trakl-in-frunzisul-rosu-sunet-de-chitara/feed 0 https://versuri.pro/georg-trakl-in-est https://versuri.pro/georg-trakl-in-est#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=47363 →]]> Sălbaticelor orgi furtunilor de iarnă
Se-aseamănă cu a poporului mânie,
Undele violete ale bătăliei,
Desfrunzite stele.
Cu sprâncene sparte, brațe argintii
Flutură muribunzilor soldați noaptea.
În umbra tomnaticului frasin
Suspină spiritele celor măcelăriți.
Spinoasă sălbăticie orașul înconjoară.
De pe trepte sângerânde alungă luna
Îngrozitele femei.
Lupi sălbatici au pătruns prin poartă.

]]> https://versuri.pro/georg-trakl-in-est/feed 0 https://versuri.pro/georg-trakl-moarta-biserica https://versuri.pro/georg-trakl-moarta-biserica#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=47374 →]]> Pe bănci întunecate ei stau înghesuiți
Și ridică-n sus doar stinsele priviri
Spre cruce. Luminile clipesc încețoșate,
Și tulburi ca acoperitul, rănitul căpătâi.
Tămâia se ridică dintr-o cădelniță de aur
Spre înălțimi, cântec de rugăciuni pe moarte
Se duce-n fum, și apune nesigur-dulce
Bântuind în încăpere. Preotul merge
Spre altar; dar pare duhul obosit
Pioaselor tradiții – un jalnic jucător
În fața rugătorilor cu inimi înghețate,
În jocul fără suflet de-a pâinea și de-a vinul.
Clopotul bate! Luminile sclipesc mai tulburi –
Mai palide, ca acoperitul, rănitul căpătâi!
Orga tușește! În inimile moarte revin
Amintiri de groază! O față sângerândă, dureroasă
Se-acoperă în disperare și-ntuneric
Privit de ochii mulți în gol.
Și-o voce, ce ca toate sună,
Suspină – dar groaza a crescut în încăpere,
Crescu a morții groază: Miluiește-ne pe noi –
Doamne!.

]]> https://versuri.pro/georg-trakl-moarta-biserica/feed 0 https://versuri.pro/georg-trakl-pe-monchsberg https://versuri.pro/georg-trakl-pe-monchsberg#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=47128 →]]> Pe unde, prin umbra-ntomnaților ulmi, coboară cărarea devastată,
Departe de colibele de frunzare și păstori adormiți,
Pururi sumbra făptură-a răcorii-l urmează pe pribeag.
Peste puntea osoasă, vocea de hiacint a băiatului
Domol spunând legenda uitată-a pădurii,
O boală, mai blândă acum, tânguirea sălbatică-a fratelui.
Un verziș sărăcăcios atinge astfel genunchiul străinului,
Capul împietrit;
Albastrul izvor mai aproape susură tânguirea femeilor.

]]> https://versuri.pro/georg-trakl-pe-monchsberg/feed 0 https://versuri.pro/georg-trakl-toamna-singuraticului https://versuri.pro/georg-trakl-toamna-singuraticului#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=47376 →]]> Prea-sumbra toamnă-i plină de fructe și prinos,
Îngălbenita strălucire a zilelor de vară.
Albastru pur din coji trecute cade jos;
Al păsărilor zbor răsună din legende-n seară.
În prese-i vinul, tăcerea lină a vinului gustos
Umple-n tăceri răspunsuri la-ntrebări de-odinioară.
Pe ici și colo cruci pe dealuri goale;
În roșia pădure se pierde-o turmă.
Un nor plutește peste iazuri rotocoale;
Se odihnește-a țăranului muncii urmă.
Încet albastra aripă se mișcă moale
Acoperiș de paie negrului pământ de gurmă.
Curând se cuibăresc stele obosite-n gene;
În răcoroase case liniștea-i smerită
Iar îngerii ies din albastre tusigene
Perechi de ochi de-ndrăgostiți dorită.
Papura șuieră; osoasă groaza intră-n pene
Când roua neagră picură zorită.

]]> https://versuri.pro/georg-trakl-toamna-singuraticului/feed 0 https://versuri.pro/georg-trakl-toamna-incantata https://versuri.pro/georg-trakl-toamna-incantata#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=47142 →]]> Amarnic se sfârșește anul
Cu auriul vin și fructe de grădină,
Pădurile tăcute-și țin aleanul
Și-s singurii tovarăși fără vină.
Țăranu-și spune: Este bine.
Voi clopote de seară lungi și liniștite,
Mai dați curaj celor creștine.
Salut un stol de păsări obosite.
E anotimpul dragostei suave.
Pe-albastrul râu în jos o barcă
Se-nșiruie imaginii grozave –
Tăcută-n liniște se duce parcă.

]]> https://versuri.pro/georg-trakl-toamna-incantata/feed 0 https://versuri.pro/georg-trakl-ungher-in-padure https://versuri.pro/georg-trakl-ungher-in-padure#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=47396 →]]> Castani maro. Încet pășesc bătrânii
În seara liniștită; moi se ofilesc frumoase frunze.
În cimitir glumește mierla cu mortu-i văr,
Angelic blondul profesor planează drumul.
În pivnițe bătrâne se învechește vinul clar-auriu.
Merele dulce miros. Strălucirea bucuriei nu-i departe.
În lunga seară povești copiii cu plăcere ascultă;
Dar blânda nebunie se și arată des, de aur, marfă.
Albastrul curge lin de mignonele; în cameră lumini de lumânări.
Modest le-e locul bine pregătit.
La marginea pădurii-n jos însingurat alunecă destinul;
Noaptea apare, femeie-înger liniștită, pe prag.

]]> https://versuri.pro/georg-trakl-ungher-in-padure/feed 0 https://versuri.pro/georg-trakl-elis https://versuri.pro/georg-trakl-elis#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=47164 →]]> Perfectă e tăcerea acestei zile de aur.
Sub stejari vechi
Apari tu, Elis, odihnind, cu ochi rotunzi.
Albastrul lor reflectă somnul îndrăgostiților.
La gura ta
Au amuțit suspinele rozacee.
Seara pescarul trase plasa grea.
Un bun păstor
Își mână turma la marginea pădurii.
O! cât de drepte, Elis, sunt ale tale zile.
Încet se prelinge
Pe zidurile goale liniștea albaștrilor măslini,
Se stinge unui bătrân întunecat cânt.
O barcă de aur
Se leagănă, Elis, inima ta pe cerul singuratic.
Un cântec blând sună în pieptul tău
Seara,
Căci capul se scufundă în negre perne.
Un vânat albastru
Sângerează în tufișul de spini.
Un copac maro se află acolo retras;
Fructele lui albastre au căzut.
Semne și stele
Se scufundă ușor în al serii iaz.
S-a făcut iarnă după deal.
Porumbei albaștri
Beau noaptea sudoarea înghețată
Care curge de pe cristalina frunte a lui Elis.
Mereu se aude
Vântul lui Dumnezeu pe negri pereți.

]]> https://versuri.pro/georg-trakl-elis/feed 0