Tomis – Versuri.pro

Criss Blaziny' feat Phunkb - Vara la o Pipă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Vara la o pipă
Îi dăm până la capăt, nu contează nicio clipă
Mă lupt și cu eșecu’, da’ de el nu mai mi-e frică
Succesul e în mine și nu mai fac risipa
(Ey) Nu mai fac risipă
Gagică-mea e marfă, e o tipă liniștită
Țoale de la second hand, viața mea e simplă
Ne vedem de treabă și plutim pe o orbită
Plutim pe o orbită
Avem idei, unii le fură
Asta mă irită
Cercu’ era mare, acum avem o piramidă
N-o mai ard cu loseri care încearcă să mă mintă
Privesc din Tomis 3 spre Tomis Nord
O iau la pas domol
Salut bagabonții care beau bere la bloc
Parc-aș fuma, mă rog
Trec pe verde, tot era să mă lovească un dobitoc
„Stai nene pe loc”
Pun prosopu’ alb pe cap
Cotinui să mă plimb
Sunt prea gras pentru acest anotimp
(În fine)
Gândurile prind glas pentru că scriu puțin vara la pipon
„Blazy Blazy m-a luat bine”
Deșucheat adesea, tot un gras frumos
Pasează, bro, manca-ți-aș ochișorii bucuroși
La jocu’ ăsta-s pro, pufăi vara cât e cald afară
Iarna stau retras și fac piese mișto

Gheorghe Tomozei - Sonetul Lui Ovid în Drum Spre Tomis

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Reci diamante cu vâscoase fulii,
rămase-n urmă. Și rămas, Falernul
peste taverne picurând eternul
și efemerul lui ulei. Zac ulii
în stemele auguste. El, nedemnul,
târând de nu știu care dintre Iulii
sub sulițele, ale caraulii,
unei corăbii îi șoptește lemnul.
Care sărate pânze și le trece
prin mările părăginirii grece
vărsându-i-l din Roma pe poetul
trimis pe țărmul sterp, muncit cu-ncetul
de viscole și vifore pribege
spre-a-l întâlni pe Eminescu, getul.

Ion Pillat - Ovidiu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Întâia stea clipi în zare. Vântul
Porni prin stuf cu aripă de păsări,
Apoi stătu. Se auzi deodată
Rostogolirea valului, departe,
Urcând mereu din partea dinspre mare —
Când l-am zărit venind încet și singur,
Cu capul aplecat puțin ca unul
Ce stă de mult de vorbă cu pustiul.
Prin bălți, în care triste păpurișuri
Oftează lung cu șoaptă omenească,
Vânasem toată ziua și cu pușca
Pe umăr mă-ntorceam înspre cetatea
Ce-a fost odată Tomis și-azi e alta.
Pe câmpul ars de toamnă al Dobrogei,
Știam că va veni multașteptatul
Poet, ce-ți plânge peste morți durerea.
Dar ochii lui, bătrâni de zeci de veacuri,
Nu m-au văzut. Sub albele lor gene
Priveau adânc spre țărmul unde-n noapte
Se deslușea neptunic glasul mării.
Atunci, din stuful ghiolului o albă
Aripă și-a-nălțat, străină, zborul,
Și lebăda sălbatică, în taina
Acestui cer, prin stelele de toamnă,
S-a legănat o clipă, ca ținută
De tremurate fire de-ntuneric;
Apoi s-a dus țipând atât de jalnic
Că vântul speriat s-a strâns în baltă,
Și sufletul în mine, când pe zare
A lunecat cu aripe întinse
În noapte, spre o țară de lumină
Cu soare cald sub care cresc coloane
Ce-și înfloresc zăpada cu acantă.
Pierise zborul alb în umbră. Pasul
Meu singur stânjenea singurătatea.
Un far clipi departe. Dinspre mare
Sirena unui vas mugi să plece.
În gara din Palas locomotive
Rar pufăiau. Un tren trecu în goană.
Pe stepa înnoptată uruirea
Vagoanelor se stinse. Numai marea
Rămase să-și ridice glasul antic,
Sub zodiile toamnei, numai marea.

Ion Vinea - Nox

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Cântec din larguri, prin golul orelor gemene,
ce stelară noapte prinde să ne legene.
Departe visul mi-l poartă catargele candide.
Sub adieri tremură Tomis din genele-i palide.
Drumurile de vară, lin sosind singure,
somnul şi-l duc la sânul falezelor.
Pregetă-n gemete zbuciumul apelor,
pas cu pas, îndelung, pe dig însoţindu-mă.
Ademenite-n repaosul vag, uraganele,
de pretutindeni, adorm în concertul talazelor.
Teme-te, inimă prinsă-n legenda mirajelor,
înlănţuitul neant pândeşte din plasele algelor.

Ion Vinea - Tomis

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Din țara de miazănoapte vin păsări mari.
În somn le auzi vuietul rece
prin arborii mari ca o liră de oase.
În aerul vrăjmaș se spulberă cântecul
răgușit al matrozilor
ce se zoresc să plece.
Să vezi în portul vechi dansul sloiurilor,
să le asculți hohotul de sticlă
și vaierul cumplit al catargelor.
Aici vinul se-ncheagă și sparge vasele de lut
și răsuflarea-n jertfe argintii se fugărește.
Ce gând rău m-a menit aci,
unde algele-mi împletesc cununi de gheață,
o umbră mai mult să fiu pe acest țărm al umbrelor
de unde pânzele par cenușii.
Horă mută de scite figuri mă-nconjoară,
toți sunt străini, eu printre ei străinul,
vorbele mele ei nu le pot înțelege,
glas de cristal înnegrit în furtuni de blesteme,
silabisesc vorba lor sălbatică în care-i închis urletul talazului
și rugi fac din ea pentru ei, pentru mine.
Poate un mormânt profund ca un sân
și cald sub platoșa iernilor
să-mi dăruie ritmul natal, vibrări
pe sub pământ din visul palmierilor.
Atât de uitat, că vreau să mor aci,
mai singură nu-mi va fi piatra decât trupul.

Ion Minulescu - Crepuscul la Tomis

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Pe mare-n asfințit,
Și vântul
Îmi poartă barca pe cărarea
Pe care soarele și marea
Se-mbrățișează cu pământul!
Din larg,
Ca niște mici fragmente
Desprinse din albastrul infinit,
Înamoratele sirene
Apar cu gesturi indecente
Și-n cinstea mea încep să-noate
Pe spate,
Cu câte-un far aprins sub gene,
Ce-mi luminează-n asfințit
Temutul semn de întrebare
Cu care marea m-a-nfrățit!
Iar eu –
Pornit în căutarea
Frumosului din suflet
Și din rime –
Un vagabond pe care marea
M-a scos de păr din adâncime,
M-avânt din nou în infinit!
Și convertit
De dragul unei simple jucării,
M-agăț cu mâinile de astrul
Ce ca un pescăruș rănit
Își moaie aripa-n albastrul
Crepuscularei agonii!

Aforic - Intro Din Cartier (Produs de DJ Al*bu)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Din Tomis!
Emil Teleagă la microfon, 2012!
MC, îi strâng de gât cu nailon
Începe filmu’. Frate, iarăși n-ai loc
Eu sunt mister Bison
Cu pumnii lu’ Mike Tyson
Urări de pace n-au rost,
că, frate, tu ești mai prost
În timp ce eu continui să scriu poezii,
Și să mă port de parcă nu ar fi,
Putem să ba-ba-batem pariu
Că te fac să mă dorești mai rău ca pe salariu
Eu-s a lu’ Teleagă, numele-adevărat Emilian,
Răcire avansată de reptilian,
Cu minima decență, să se prezinte,
Și să reprezinte, să moar’ cin’ te minte,
Că eu vin dintre blocuri de beton,
O dau beton, pe scenă și la microfon,
Intru
Cu tot ce am de pe intro
Pe flow și voce,
Că rimez orice.
Din Tomis!

Aforic Aka Emil Teleaga - Intro Din Cartier

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Din Tomis!
Emil Teleaga la microfon!
2012!
Îi strâng de gât cu nailon
Începe filmu’, frate, iarăși n-ai loc
Eu sunt mister Baitzon
Cu pumnii lu’ Mike Tyson
Urări de pace n-au rost
Că, frate, tu ești mai prost
În timp ce eu continui să scriu poezii
Și să mă port de parcă nu aș fi
Putem să ba-ba-batem pariu
Că te fac să mă dorești mai rău ca pe salariu
Salut Teleaga, numele adevărat Emilian
Speciile avansate de reptilian
Cu minimă decență să se prezinte
Și să reprezinte
Să moară cin’ te minte, că eu vin dintre blocuri
De beton
O dau pe ton
Pe scenă și la microfon
Intru cu tot ce am de pe intro
Pe flow și voce că rime-s orice
Tomis!