toleranta – Versuri.pro

Dilimanjaro - Caleidoscop

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Și dacă sufletul e tot ce ne-a rămas,
o să mă-ntorc înapoi în mine ca să-mi dau alt glas.
Și dacă Dumnezeu e-n cer, de ce nu privește și jos?
Sau poate s-a pierdut în valurile din cosmos.
Da’ Universul nostru-i incomensurabil,
totuși ne comportăm parcă suntem inegalabili.
Undeva în Iran tânăra Fatima s-a îndrăgostit,
părinții-au alte planuri, se gândesc la logodit.
Da’ după ce-a admis cine-i sufletul ei pereche,
au dus-o-n piață s-arunce lumea în ea cu pietre.
Plângând, a promis că nu va mai iubi niciodată,
inima ține cont doar dacă cealaltă-i curată.
În același timp, undeva-n Vladivostok,
Maxim ascunde-o poză cu Vladimir în cojoc.
Merg pe stradă fără să se simtă-n largul lui,
câțiva băieți l-au ghinit chiar în fața blocului.
Abuzează de-un păr și de cuvântul „poponar”,
ca Dumnezeu-i condamnă și-i păcat primordial.
De-atunci lumea-l privește-n scârbă și dezgust,
iubirea n-o să aibă nicicând orizont îngust.
Noaptea se imagina, timid, pe-o mână c-un inel,
Maxim a îmbătrânit singur și a murit la fel.
Azi în Guadalajara-i sărbătoare, orașu-n stradă,
mare degringoladă, femei, tequila, zăpadă.
Da’ un turist francez îi face ochi dulci Mariei,
dansează lent, lasciv, se prefac orbi în fața etniei.
Da’ fratele Mariei e într-un grup de extremiști,
ce nu vor ca femeile s-ajungă de servici.
Pablo scoate macheta, taie subit jugulara,
Maria plânge, nu mai vrea să trăiască la ea în țară.
Brândușa a împlinit 19 primaveri,
toți prietenii o felicită, se-anunță-un an lejer.
La ea în grupă s-a mutat un tânăr din Mumbai,
vrea să-și ia doctoratul, salvează vieți pe vatrai.
De 4 luni, Brândușa iese-mpreună cu Singh,
vrea să-l prezinte alor ei, scântei încep, se-aprind.
Da’ părinții Brândușei vor un creștin adevărat,
nu vor un ginere ce se roagă la elefant.
Au spus că un creștin adevărat se roagă-n genunchi, nu în lotus,
duminica la liturghie, nu-n patul lu’ Procust.
Brândușa-l reneagă pe Dumnezeu, s-a săturat,
părinții o dau afară, dar dr. Singh a plecat..
Idolii tăi te-au învățat că-i normal să urăști,
„n-arați și nu gândești ca mine, nu știu cine ești”.
Cad bombe-n Palestina, plâng ziduri în Israel,
copii de 9 ani împușcă undeva-n Niger.
Oamenii n-au apă în Namibia, alții-s refugiați,
călugări din Tibet, acum în China expulzați.
Tu nu vezi oameni speriați, tu vezi doar teroriști,
„jihad” sinonim cu „cruciada”, suntem realiști.
Dar tu ești egoist și n-ai să înțelegi niciodată,
cum plânge-o mamă pentru pruncul înecat în apă.
Diferențele dintre noi ne fac mai speciali,
tradiția nu tre’ să fie-un pod imaginar.
Iubește pe cine vrei tu, n-o fa superficial,
Dumnezeu s-a transformat într-un complex comercial.
Poate nu vorbesc limba ta, dar te-nțeleg perfect,
ochii nu mint, poți să pășești pe-un mapamond întreg.
E plin de praf și jeg, te înțeleg, dar va fi bine,
atâta timp cât suntem 1 și nu o mulțime.
Poți să spui „as-Salaam alaikum”, „Shalom”, „Namaste”,
atât timp cât o faci natural și din dragoste..

Satoshi - Lasă-i Să Treacă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

STROFA 1:
Îmi prinde bine să mai tac măcar câteodată
Ceea ce spun nu e pe plac şi nu va fi vreodată
Dacă te-ntreabă „Care e treaba?”
Spunele-n grabă să nu te roadă
„La mine – ca la nimeni! Fie ca la tine să fie ca la cineva mai bun”.
E-o artă-ntreagă singur să te poţi opri la timp
Sunt adevăruri vechi precum e Muntele Olimp,
Dar nu numai o dată m-am convins că e mai simplu să
Cunoşti numai atâta cât nu se uită, restul – încurcă, zău.
Hai, du-mă, du-mă, du-mă, du-mă cu gândul la nimic mai mult
Prefer din ce în ce mai des să pot doar să ascult
O vorbă-n plus e gramul pus pe talgerul cântarului
De-al cărui echilibru – numai tu, numai tu răspunzi.
Care din învăţători te-nvaţă cum să mai aştepţi?
E Cronos? E Buddha? E rândul la budă? Sau poate alţi deştepţi?
Dar vezi că dai duba până apuci să-nveţi
Nu-i vreme de dubii, nu-i vreme nici măcar să regreţi.

REFREN:
Lasă-i să treacă, tu lasă-i să treacă
Nu te grăbi să scoţi katana din teacă
Tu lasă-i să treacă,
Căci poate pe-altă potecă,
În altă zi s-ar putea că
Veţi împărţi un tatami
Şi lumea n-o să vă creadă.

STROFA 2:
Merg înainte cu rândul, nu-mi pasă
Cine rămâne şi cine mă lasă
Cei care-au fost şi cei care pleacă
Toate se duc şi toate-o să treacă.
Mă prind în „Glossă”,
Căci poate grosul chiar e clasica,
Dar tot ce-i clasic, născut este în avangard.
Şi toate care vin şi pleacă, toate se înlocuiesc
Mai ieri divin şi tânăr – mâine-i miros moşnegesc
De aia eu din când în când mă mai opresc
Aştept să latre cât mai au şi-apoi îi depăşesc.
Ropot de copite – Îmi aduc aminte
Auzeam în cap – Când nu preferam să tac.
Dar timpul trecea şi eu înţelegeam că mai bine-alegeam
Nu privitul pe geam la peisaj, nu!
Ci numai prezenţa, momentul şi fapta te fac din detaliu
Un creator de-anturaj – tu!.
Şi totuşi, obţinând şi sabia şi-armura
Nu mă pregătesc să tai
Eu nu mă fugăresc într-una
După turme, după teancuri,
După trupuri, după capuri
Eu le-aştept încet să vină
Ca delştepţi-n orice veacuri

Sfântu' Ateu - Toleranță

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

M-am apucat eu într-o zi
Să critic, să văd, să dezmint
Toți oamenii de pe pământ
M-am supraapreciat, până-ntr-o zi..
Când am descoperit utopia, fără
dovezi.
E bine, nu-i fals, e-n soare tot ce vezi
Idealul-n care crezi e pe pereți în caii verzi.
La început, am studiat omul, maimuța
Am ajuns orb la concluzia că nu ne știm existența.
Trăim cu strămoșii, murim cu speranța
Credem cu stupoare că ne cunoaștem viața
Renegăm religia, suntem criticați
Știu bine ce spun, nu mă abordați
Când ateii dau întrebări sunt internați
La 9 sau la 6, cui p***a mea-i pasă?!
Principalu că-i spital, că nu suntem acasă.
Suntem în ’90, trăim ca animalele
În suflet nu ne acceptăm,
Nici șansele sau patimile.
Ne-au schimbat drogurile.
Hai că-ncep a vorbi frumos.
Promit pe icoană să nu-l mai critic pe-al vostru Hristos.
De azi mă schimb, voi fi călău fragil
De azi o să gândesc mai bine, dar tot rămân senil.
Că eu uit în 2 minute ce-am gândit o viață, mi-i greață,
Vomit printre dinți tot ce-am mâncat de dimineață.
Sunt baiat timid și nu vorbesc de pe pereți.
Am o viață amară influențată de oameni corecți.
Fără cazier mă integrez lesne în orice colectiv bănos,
Nu-s de fapt nici chiar așa de urîcios.
Pur și simplu-mi place să respir rime duios
Rime legate, întortocheate în fața-ți scuipate.
Am atîta căldură-n că topesc gheața
Când mă trezesc și vă respir dimineața
Toată vodka și tequilla baută-n abundență.
Beau tot doar dacă se toarnă gratis,
Beau azi, mâine, ieri și oricând îmi vine-n-vis.
Ficatu mă roagă, să îl donez pe gratis.
Nu mai poate saracu că a doua zi ii dau iar cu bis
Că nu-s carturar, beau ca Nicolae Labiș.
Mă bucur de viață, f*t pe furiș
Și nu fac public asta, doar lipesc afiș
Scriu poezii, semăn cu Catarsis
Doar că-s tuns mai scurt, am gîndul mai abrupt, chitara mi s-a rupt și am trecut la voce
N-am timp să mă pocăiesc, am doar glasul dulce, profit și răcnesc, s-audă padurea un Gând necurat, să verse timpanul doar sânge-nchegat
Să plîngă mama:”Iar s-a îmbătat, s-a împiedicat a vrut să scuipe și a căzut în cap.”
Îmi irosesc viața cu banii de la părinți și-mi cumpăr icoane, mă-nchin la sfinți
Doar atunci când sînt prea treaz ca să mă pot spăla pe dinți, ce dinți amuzanți…
Se uită toți în patru puncte cardinale
Împrăștiați în gură ca pe un cîmp cu cereale
Vorbesc lucruri banale, despre animale… ca tine, ca mine ca toți ce-și ies repede din Balamale…făcînd lucruri demențiale, la copile doar anale.
Urăsc balenele, strîmbele, clocitele
Când încerc să fiu drăguț, îmi întorc spatele
Profit, scot p***a și kaput apatele!
Mă resemnez și cu asta, le dărîm casele, le omor întîi pe ele, mai apoi aproapele.
Gatman nu iubește să fie ignorat de
femeia simplă ce el a creat, sluga domnului, „***a iadului”,
Că eu nu mi-am dat coasta, doar coasta dealului!
Pentru asta bunăciune rog să fiu respectat, la sf. Lazăr înmormîntat
Cu 40 de preoți ce au tumoare la cap.

Stefan Augustin Doinaş - Resemnare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Acum, când știm cam câte grame
Au creierii unor madame,
Că nu-s deloc tobă de carte,
Că-și uită mintea-n altă parte
Când li se dă spre rumegare
O capodoperă prea mare,
Le tolerăm orice ieșire,
De-ocară sau de lingușire,
Într-un cenaclu idiot.
Ce poți să faci? Atâta pot,
Atâta știu, atâta duc
Cu căpușorul lor năuc.

Michelangelo - 256

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Când într-o doamnă-o parte scânteiază
în timp ce-urât e restul,
eu să iubesc tot lestul
pentru a părții strălucite oază?
Vrea parte ace-apelează
(în inimi mohorâtă)
mereu la rațiune
să iert iubind eroarea fără vină.
Amor vorbind cu groază
de partea ei urâtă,
înverșunat îmi spune
că logica-i de țara lui străină…
dar cerul vrea ca sufletu-mi să țină
la ce displace, și nu-n van… Văzutul
se-nvață-n timp să-ndrepte rău-făcutul.

Christian W Schenk - Necosmetizat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Aveți multe întrebări
Despre simțul nebuniei?
Nu sunt mai bun decât se spune
Căci eu sunt tolerant!
Trecerea noastră prin culturi
Este un haos, trudă, anarhie
Unde sunt mici fantome și obscure
Ce jonglează armonia lumii.
Eu însumi plin de pofte sunt
Și singur în astă lume;
Sunt un țărm îndepărtat,
Plin de dorințe și plin de durere;
Sunt o bucată de hârtie cu un stilou
Și cu răcoarea atrocităților cernelii
Măști gemene cuprinse de emoții –
M-ați ales ca pe-un pocal plin de otravă.

Rian Roman - Toleranță

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Tolerez clipa, tolerez veacul,
tolerez luna, și cedri, și lacul.
Tolerez lemnul,
tolerez vinul,
tolerez calul,
tolerez golul, tolerez plinul.
Tolerez șoapta,
tolerez vina,
tolerez cântul cel trist și străinul.
Tolerez fuga,
tolerez cearta,
tolerez apa,
tolerez gheața,
tolerez câmpul cu spini și obuze,
tolerez pragul de sus când răspunde.
Tolerez prostul,
tolerez răul,
tolerez groapa adâncă și hăul.
Tolerez moartea, tolerez viața.
Tolerez totul, femeie,
To-le-rez.
Tolerez.. Calea Lactee.

Thomas Moore - Umpleți Paharele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Hai, umpleți paharele și uitați de ideologii și trecut,
sau lăsați-le înțelepților, supușilor rațiunii – mai mereu ridicoli;
acest moment al vieții noastre-i mult prea scurt
pentru-a fi umplut de colbul galben ridicat de școli.
Paharul tău poate fi mov, iar al meu albastru ca cicoarea,
dar de vreme ce-ambele-s umplute cu același vin,
cel care-argumentează-n vreun fel diferența de culoare,
nu merită confortul adus în suflete de-acest dar divin.
Cum aș putea-întreba curajosul luptător, de lângă mine
pentru umanitate, dacă are crezul iluminat de-același felinar?
Pot să renunț la un bun prieten cu care mă-înțeleg bine,
dacă el nu se îngenunchează-n fața aceluiași altar?
Ar trebui să-mi arunc iubita eretică din a inimii arcă?
Să caut eu în altă parte un sărut mai bun?
Nu, mai degrabă piară toate cele-n lume
decât să-mi pun adevărul sau iubirea în astfel de tipare!

Implant Pentru Refuz - C S A

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Începem ofensiva directă de iritare
A celor ce se cred conectați
La linii de înaltă tensiune morală
Când de fapt ei sunt scufundați într-o mizerie totală
Conduși de lideri paranoia
De îndoctrinare în tratamente de 12 trepte
Pentru a putea ajunge persoane infecte
Le oferim acum 4 măsuri ca să reflecte
Mândria lor susține ce se află în corelație
Cu idealul de a decima o altă nație
O frică ancestrală, o teamă care doare
Se simt amenințați de cei ce au altă culoare
Să am respect sau milă? Greșit!
Lovesc în ei direct ca o molimă
Cuvântul meu îi decimează, sunt Torquemada
Rasism, nazism sunt pentru mine nadă!.

Refren:
Atacăm rasismul
Prezentăm un concept
Ești liber să gândești
Dar fă-o corect.
Concepție solidă antirasială
Prezentă în orice minte clară
Ca o rafală, ofensivă totală
Contraatac puternic ca într-o finală
Ca o bârfă penală îmi provoci scârbă
Logoreea ta mă conturbă
Antirasism continuăm lupta
SIRTHAUA, NAZI PUTA
Nu fugi de oameni!
Nu fugi de tine!

Tempesta Crew - Distincții

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Shatyr:
Vad Yin și Yang, tu vezi doar un 69
Eu vad un singur simbol, tu de ce naiba vezi două?
Cu ce drept judeci? Eu zic că judeci cu stângul
Îmi vine să te strâng cu o mână albă și una neagră de gât
Până renunți să mai fii unul dintre cei care mai gustă
Ideea că o secretară bună se judecă după fustă
Sau că un fular ține de cald doar dacă-i din mangustă
Distincția nu stă într-o perspectivă-ngustă
Vremurile s-au schimbat, extremiștii au intrat la apă
Ku Kluxul nu mai scapă nici de negrul de sub unghii
Sapă mai adânc și-o să vezi, că legea-n care te-ncrezi
Nu-i condusă nici de albi nici de negri, ci de verzi
Mâna de lucru-i galbenă, se lucrează la negru
Iar pe la noi nuanțele pielii le dă jegul
Mă șterg cu multă atenție, vreau să mențin contrastul
Că erau toți ortodocși dacă Iisus era mulatru.

Refren:
Aș vrea o lume de nebuni, să nu-mi
Pese cât sânge poa’ să se verse
Sau să fim toți orbi, culorile șterse
Să scriu transparent oricâte verse.
Aș vrea o lume de nebuni, să nu-mi
Pese cât sânge poa’ să se verse
Sau să fim toți orbi, culorile șterse
Să scriu transparent oricâte verse.

Neve:
Întreaga lume parcă e orbită de putere
Vrem să opriți luptele, să trăim, nu să ucidem
Nu aveți dreptul și vad că nici facultăți mintale
Să creați din bună-stare o discriminare
Căci o purtare care are atâtea implicații
Pe unii poate-i bucura, dar îi afectează pe alții
Gândiți-vă c-ați fi putut fi voi în locul lor
Doar fiind majoritari nu tre’ să-i scoateți din decor
Știi, nu vor vorbi din simpla temere
Dar teme-te de cei tăcuți aflați în trecere
Mă-ntreb cine nu a făcut măcar o dată asta
Excluderea din grupul sau motivul fiind rasa
Căci cine-ar afișa din el numai partea bună,
Mai mult ca sigur că sunt alții gata să-l rapună.

Refrenx2.

Shatyr:
Obsedați de alb și negru nu vedeți viața în roz
Nu-nvățați nimic din jur dacă-i catalogati pe toți
Zi ce culoare preferi, sau nu faci parte din trend
Și ți se reproșează că ești transparent.