Versuri corectate și adnotate
Cosașul.S-a fost pornit un vânt molaticSă miște papura din baltă,Într-un oftat prelung și sâlnicGemea tulpina ei înaltă.Călătorea de-atâta vremeBolnavul vânt, mergea departe,Și semăna atâta jaleDe-a lungul miriștilor moarte.Mureau ovezele pe dealuriSub răsuflarea de otravă,Și se uscau în rădăcinăLivezi întinse de otavă.Alături tremura porumbul,Cu trupul chinuit de sete,Și se frângea trosnind în noapteCa o oștire de … Citește mai mult
Niște babe-și țin sub fereastră soborul.Liniștea-i dumicată de foanfa lor răgușeală.De pe-un butuc mărgelatele muște-și iau zborulȘi-n pădurea unui pieptar dau toate năvală.Babele par spre-o cernită dumbravă să cate,Unde pâlpâie feștilele unor fulgere rare.Își sumeț poalele sucnelor învârstateȘi clipesc din roasele gene a-ngândurare.”Se-ntoarce de ploaie, sunt de părere, vorbă nu-ncape,Cerul e fumegos cum nu i-i … Citește mai mult
Ori de câte ori, de ei mă împiedicÎncerc să mă calmez dar devin mai istericProstul doar de bâtă și bătaie știeȘi își duce veacul în propria și sfânta nebunie.SupraviețuiescÎntre țărani și țigani, goz și mizeriiSupraviețuiescÎntr-o fosă septică de iluzii.Prost să fii, să n-ai nici norocMușchi grămadă, minte delocVă dau la o parte, fac potecă în … Citește mai mult
Văzuse lumina zileiîntr-un sat,nu prea îndepărtat,de peste Mureș,sat așezat sus pe deal,sat micstăpânit de răutateași lăcomia unui grof;iar țăraniinu cereau prea mult,se mulțumeau cu ce le dădeahărnicia mâinilor.Când a cerut-o de nevastă,un gospodar așezatși bun ca pita caldă,n-a stat prea mult pe gânduri.s-a dus și a plânsla fiecare cruce în parteși s-a mutat în satul … Citește mai mult
Voi sunteți domnii de la țară…Domnilor, vă fut muma-n cur.Îi vezi cu lebărul în traistăȘi viză de flotant în buzunar.Și telefonul pe post de alimentarăCă țin salamul în el ca orice […]Da’ salamul cântă, nu-i atârnat de sfoară!Ei sunt domnii de la țară, băieți de sat.Sau băieți de șantierDe când s-au angajat.Ați uitat de unde … Citește mai mult
În curte mult roșu și verde. Se strângLa masă argații cu slujnicele-acumÎn sala de jos înnegrită de fum;Vin toarnă și pâinea ei frâng.În calmul adânc al amiezii-un cuvântMai cade rar, cu zgârcenie ruptOgoarele-n zări licăresc ne-ntreruptȘi cerul de plumb, de departe răsfrânt.În vatră strâmb pâlpâie jar,Roi muștele-n zumzete fac.Sfioasele slujnice-ascultă și tacȘi sângele-n tâmple zvâcnește … Citește mai mult
Albastru, române, ți-e steagul,Dar știi tu de ce? Să te-nvăț.Albastru-nsemnează ciocoii,Și tot ce-ți aduni tu cu boiiDin mila căldurii și-a ploiiAl lor e, și-acum și de-a pururi,Și-al tău, cerșetorule, – un băț.Dar rabdă, c-o fac din iubire:Să tem că te duce-n perireBelșugul prin trai cu răsfăț.Și galben, române, ți-e steagul,Iar galbenul spune de voi,De cei … Citește mai mult
S-au întâlnit un plug și-un tunPe drumul unui mic cătun.Și drumul așa strâmt eraCă nu puteaPe el să treacă decât unul.Să treacă plugul-ntâi sau tunul?În marea lor nedumerireȘezură-n loc,Dar tunul, țanțoș, c-o privirePlină de foc,Și fulgere țâșnind din ochi-adânci,Se repezi și dete-un brânciPlugului, zicând:— „În lături, țopârlan de rând!Eu cel dintâi să trec se cade;Smerit … Citește mai mult
Fabula cu progresul.De când lumea și oriundetoate ouăle-s rotundeși găinile le faccât ai zice cot-codac.Într-un sat de pe pământ,un țăran prea iscusit,despre ouă, s-a gânditcă nu-s bune-așa cum sunt.Deși bune de mâncat,sunt prea greu de ambalat.-Măi ce bine-ar fi să fiepentru oameni, pentru stateși pentru economie,ouăle de-ar fi pătrate!Sau, vorbind mai pe-nțeles,ăsta zic și eu … Citește mai mult
La bufet țăranii beau țuică fiartă, s-a adus și bereSunt multe amintiri din războiul ultim, îl știmUneori după-amiaza treceau prin lanuri dulci de secarăLejer cu armele în bandulierăPe cartușe înfloreau lacrimi, purtau în ranițăMărunte creioane chimice, scrisori, blănițe de iepure, fotografiiUnii au fost cavaleriști ageri, unul a fost sergent sanitarUnii au rămas cu fața lipită … Citește mai mult