Ion Caraion – Febre I

Sub lujerii de crini cu lobii maride tatuate blăni de jaguari,ca florile, Ioane-fără-Țară,cocoși de clime tiara-și dezbrăcarăși-n stema lor culcată-aprins pe steagpridvorul nalt da soarele-n vileag;un cântec vechi da sângele la fundși-arici de-aramă-nvinși luceau pe prundși zvârcoliți pe-arniciurile din scuturi,tu-n lotci vâsleai ca lebedele-n fluturiși-n regi urcai cu-amurgul după faunila curtea serii brumele să-nscauni.Pestriță de … Citește mai mult

Ion Caraion – Domnie Rece

Taina noastră se întâmpla înlăuntrulunei poroase încăperi care absorbea(erau legumele sale) tainele dizolvamăcera toca (descoperisemde unde vin somnambulii) făceadintr-însele cornulețe uscături sferecofeturi pudră de taine pudrăcare cădea se-mprăștia în aerningea se spulberase depunea-ntrebărilor ca stranietateape gene pe haine pe suflet se-așezasepe mâini – obârșiea tuturor sedimentelor ciuruindrece dizgrația echerulsomnului și nesomnuluiînlăuntrul meu un alt înăuntruimproviza … Citește mai mult

Valeria Boiculesi – La Ceas de Taină

Dar e un ceas anumede liniște,ivit,când inima captează ce încă nu-i trăit,când se deschid văzduhuri ne-atinse de cuvânt,văzduh când ți-e cuvântuldesprins de pe cuvânt!..Atunci se-aprind în fluvii tăcerile fierbințiși goală zbori,fumoaso,simțirece nu minți,desferecând acordurisublim când mă desprinzi..Sunt eu,nemăsurata,în nesfârșite-oglinzi..

Anna Ahmatova – Stăpâna

*Pentru E. S. Bulgakova*.În odaie-o vrăjitoareÎnainte-a locuit:Umbra ei și-acum apareCând i-e lunii de ivit.Umbra ei și astăzi încăStă de strajă-n negre seri,Și cu ochi de taină-adâncăMă privește-n doi peri,Dar nici eu nu mă știu roabaBobilor străini… Și euPot să dreg… dar pe degeabaNu dau meșteșugul meu.1943

Bosquito – București

Hei, bună dimineața ție, colos din fier și din betoane,Hei, scoală-te și mai îngroapă un mister pe sub cotloane.Ia-l și ascunde-l pe sub străzi de bitumSau sub o terasă prin LipscaniIa-l și arde-l într-o piață murdarăSă nu-l afle nimeni o mie de ani.Să nu spui, să nu spui ce-am făcut asearăNu cumva, nu cumva să … Citește mai mult

Adrian Păunescu – Scrisoarea

Și, dintr-o dată, simt că mi-ar plăceaSă-mi scrii pe întuneric o scrisoare,Așa cum te-ndoiesti, în umbra mea,De tine și de noi, de fiecare.Nehotărâtă ești și nici nu aiPe nimeni să-ți răspundă care-i drumul,Și-n vâlmasagul tău de iad și rai,Te face și mai luminoasă fumul.Și, dintr-odată, cred că aș voiSă-ți dau deoparte fiecare haină,Chiar tu, nefericito, … Citește mai mult

Adrian Munteanu – Tu Cel Ce Cauți Taina Într-o Filă

Tu cel ce cauți taina într-o filăCutreierând neistovit izvoadeȘi năzuiești spre-ascunsele monadeSpune-mi cinstit: ascunzi sub pleoape milă?Tu cel ce-ntinzi necercetate nadePe luciul apei, curgere fragilă,Și-ți treci ființa rece și debilăPrin ochiul gol din veșnice năvoade.Tu ce-mblânzești sălbatice felineCu-n singur fir de iarbă din ogorȘi vrei să strângi nădejdile ciorchine.În duhul frunții, vag și temător,Răspunde-mi, frate, … Citește mai mult

Alexandru Alexianu – Călătorie

Pe drumul furnicilor şi al orbeţilorCu ţâncii mintoşi de mână mă ducApoi coborâm sub pădureAcaţaţi de rădăcinile lungi.Stelele luminoase nu se mai vădAcolo mai e un cer dedesubtFetele de departe ne ajungCu râsul lor de pahare ciocnite.«Să vie, să vieMeşterul de sicrieDin lună de afarăCu toiagul de ceară»Cozile lor miros a tămâie şi a vinGhiemul … Citește mai mult

Aleksandr Blok – În Taină Ruga Să Ți-o Faci

În taină ruga să ți-o faci –Lumini aproape sunt deja,Ultimii zori din viața ta –Fii gata, cugetă și taci.Și pregătit, și mut, gândind,Spre cer privirea să-ți ridiciCăci nu vrea Domnul să te stingiVechea iubire ne-ntâlnind.Ca la-nceput, și la sfârșit,Intra-vei în al Ei castel,Înțelegând așa vrea El –Al Ei ochi neobișnuit.10 iunie 1901Volumul ”Versuri despre Preafrumoasa … Citește mai mult

Aleksandr Blok – În Zile Pale Printre Case

În zile pale, printre caseabia te văd pentru o clipă.Cu ochii tu mă arzi. Pe urmădispari pe-ntunecate uliți.Dar nu degeaba mă învăluicu focul ochilor în taină.Și-n taină, nu degeaba țiemă-nchin, minciună taciturnă.Poate-n aceste nopți de iarnăne-om azvârli-ntr-un bal haoticși în sfârșit precum pumnalultot ochii tăi mă vor ucide.6 octombrie 1909