Tabu – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Tabu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Stupid, ne bucurăm la-aniversare
Sărbătorind o pierdere-n câştig,
Deşi suntem părtaşi de ani-vărsare;
Moment inubliabil, când destinu-mi strig..
Ne păcălim c-o falsă reînviere
La fiecare primăvară nouă;
Amarul trecerii crezând că-i miere,
Încrezători că vieţile sunt două..
Ne prăvălim în pat spre dimineaţă
Neştiind că noaptea-i numai o himeră,
Ce poate dăinui-n sfârşit de viaţă..
Avut ce-l pierdem, ca pe-o efemeră.
La slujbe ne-nchinăm umili la sfinţi,
Făcând un pact nescris cu a lor moarte..
Ne pierdem timpul precum scoşi din minţi
Şi nu petrecem, ne-mbuibăm de carte.
Producem bunuri, îndobitociţi,
Sculaţi cu noaptea-n cap să ne uzăm,
Nici nu gândim la ce-am fost prorociţi;
Să putrezim golaşi, când destrupăm!.
Ne procreăm fără sfârşit în copii,
Ce-avem ca o oglindă-n timp ce trece;
Familii facem, clan cum interlopii,
Crezând că stăpânim timp.. ce petrece?!.
Oare de ce nu calculăm şi moarte,
S-o programăm ca pe-un buget de-a fi?
.. Tot evitând gândul ce ne desparte,
Cu crez că nu va fi.. ultima zi?!?..

Daniel Aurelian Radulescu - Sex Free

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Mi-aş dori un harem,
e-un păcat monogam!
Cel puţin un bigam
de ocazie.. barem.
Viaţa-i un val-vârtej,
ziua-i una.. odată;
la băiat şi la fată
totul trece prin.. vrej.
Să te-nfrupţi cu nesaţ
s-ai măcar amintiri
de nebune porniri..
Nu doar trasul.. pe maţ!?!.
Reciproc e extazul,
totul nu-i neuron;
creştem om, din hormon..
Să schimbăm des macazul!.
Ce-i plimbatul de mână?
Nu e timp de pierdut!
Tot ce-i zis.. şi făcut;
lăsaţi soare şi lună!.
Suntem plini de dorinţi,
ne ferim să le spunem..
Pierdem timp.. „să ne-o punem”,
suntem mult prea cuminţi.
Omenirea-i bolnavă
de snobismul ascuns;
îşi doreşte „pătruns”,
dragoste!.. Vrea otravă!.
Suntem aşa cum suntem,
avem tot la vedere!
Ne ferim de se cere
şi când vrem nu putem?!?.
Ne minţim stând în pat,
nu-i curaj să ne-o spunem;
cu-alţii vrem „să ne-o punem”
sau „pe alta s-o fac”..!.
Ne minţim sentimente
de perverşi sexuali;
ne gândim „liberali”..
trăim „regulam.. ente”.
Suntem handicapaţi
din reţineri stupide..
Indivizi, individe
vă conjur.. totul daţi!..
Recunoaşteţi natura;
dogme naibii lăsaţi!
Obiceiuri schimbaţi
şi trăiţi.. AVENTURA!

Mihay feat Dragos - Scobitoare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ivan are alinare când bagă cioaca în gură / El e gay și se excită ... →

Geo Dumitrescu - Tabu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Uite, melcul tăcerii înaintează…
Te-am întrebat de ce-ai râs (acum un an!).
O muscă (plictiseala?) se plimba pe tavan –
am mai văzut undeva noaptea asta trează…
Nu, somnul ar fi un criminal acum
în cântul ortodox din culmi de noapte;
inimile gândesc în șoapte
la raiurile de aur și scrum.
Nimic mai inexistent decât un suflet…
Când o să pot atinge cu mâna un gând
din cireada care-mi defilează în rând
în cadențatul visului răsuflet?…
Suntem trei – cu tăcerea… Cine oftează
visând pe-al nemuririi bolovan?…
O muscă (plictiseala?) se plimbă pe tavan –
am mai văzut undeva noaptea asta trează…
Mai, 1940

Alan & Kepa - 05. Tabu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

ALAN:
Suntem aici de la-nceput, n-am rămas între stații, avem în spate Dacii, noi nu ne-am uitat frații!
Basarabia, România – cum o-ntorci: o singură coală, p-aici turcii dădeau năvală și-apoi plecau în p**a goală.
’48 Câmpul Libertății, Avram Iancu, Bălcescu, Europa-nvață să zboare cu Vlaicu, secole trecute, multe lupte – un țel în fapt, iar acum când zici Unirea mulți se gândesc la cognac.
Suflete-nghețate, armate brave ori decimate, epoca de aur, omu’ nou – erou în societate, ’89 – libertate, în CC totu’ se-mparte dar puterea-i luată de cei ce erau deja în spate.
O nouă Românie – democrație pe hârtie!
Indiferent de vreme păstrează credința vie!
Bate vântu’ schimbării și-aduce cu el mizerii, globalizarea ascunde formarea unor mari imperii!
KEPA:
Lumea-i setată, marcată, p-aci totul e trist, vedem aceleași fețe din regimul comunist,
fiecare cu păcate în spinare cară câte-o cruce, asta până când ajunge la răscruce.
Doar Dumnezeu știe de ce e scris – nimeni nu fuge, unii n-apucă să-și ia rămas bun – d’asta ceru’ plânge!
Victime sigure într-un sistem nesigur, desigur, n-am puterea să schimb nimic de unul singur!
Încă sper, credința-mi e de fier, de dimineața până seara din pământ până-n cer, am sete tăcută de luptă și curaj ca Pârvulescu, iau la p**a tot Congresu’, mă deosebesc de restu’, pai vezi tu, testu’ suprem pentru noi ca români de rând – o schiță marca Constantin Noica!
La foc automat băgăm muncă pe mocă, ăștia ne-au luat tot exact cum a prezis Arsenie Boca!