Surrealism

Vasko Popa – După Jocuri

de

În fine, două mâinicuprind pântecul,ca să nu crape de râs.Dar nu-l mai găsesc.Una din mâini se ridicăneliniștită,ca să șteargă sudoarea frunții.Dar fruntea nu mai există.Cealaltă mână aleargăspre inimă, ca nu cumvasă sară din piept,dar nu mai găsește decât un gol.Mâinile recad amândouă,recad leneșe, pe genunchi,dar nu mai găsesc genunchii.Acum, într-o palmă plouă.Din cealaltă crește iarbă.Ce … Citește mai mult

Ion Stratan – Marcă Înregistrată

de

Orașul e un restaurantîn care mașinile mănâncăpietoni.Orașul e-o masă, din ploaiecad pești, păstrăvi și toni.Comand o corniță și-orumenă oaie sălbatică.– Mă las dus de ploaiaamorfă, apatică.Mă las dus în spateși aștept rândul să-mi vinăla viață, la moarte și la zareamarină.

Nichita Stănescu – Ciudă Pentru Prea Puținele Sentimente Exprimate În Jurul Ideilor

de

Las, deci, mai asurzit de iarbăși mai păscut de cai fantasticidecât am fost să fiu vreodată,silabele cu pași elastici.Tras la rindea de râsul fragedal unor nevăzuți copiismugând durerea până la răgeta nervilor întinși și vii.Las, deci, o stare atacatădin toate părțile și-ntr-una,de zid, de muscă înțărcatăde mirosul ce-l are luna.Și de nerușinarea sfântăa pulpei de … Citește mai mult

Eugen Ionescu – Țara de Carton și Vată

de

În țara ceea nu deosebești piatrade pasăre sau duh:sunt de vată și carton.Cine vrea își scoate sufletul,îl pune alăturiși-l privește ca pe o ființă străină:am zărit duhuri de pomi, de păsări, de oameni.Oameni-păpuși cântă rugăciune mută:Dumnezeul lor are barbă albă.Oameni-păpuși și duhuri de vată!Zâmbete de pastă!Pomi de cauciuc!Ochi candizi și ficși!Culorile sunt palide, nu țipă.Spațiul … Citește mai mult

Stephan Roll – Relief

de

Mai știi brățara țipătuluiîn pasăre de cerneluri verzi?Pleopă în compoziție velinăinimă în fular de mătasăultimul proiector sfârșit.Stins ecran melancolia Mikado-ului a priceput,port imaginea taîn albumul cu triunghi și papagali postumi.În scoarță vioaraprin lotuși de undelemn elin,descinde din zăvor de cifră invulnerabilăcântecul de platină chiliricăpentru orașul cu șoșoni de muselin.Când zăpezea ca într-un inel de Vladivostokstreșini … Citește mai mult

Stephan Roll – Etc

de

Iubita mea dezarticulată, perpendiculară,splina ta e mașină de cusut nori,glasuri sunt deflație monetară,Berlin face policeman la dreapta.Stele gri fluieră identic greșelilor de gramatică,pasul tău marchează 300 yards în aerodrom,la five-o’clock sandwich îți ofer nervii de fosfor,iată becurile cu mănuși de lac la tâmple.Diagonal în vestă îmi port creierul micca o lampă sau ceasornic Omega,prin music-hall … Citește mai mult

Mircea Cărtărescu – Crima din Șoseaua Ștefan cel Mare

de

Ieșisem de la Scala sufocat de stele, năclăit de steleMușcat de păianjenii galbeni stelariEra toată bolta stea lângă steaȘi stanioluri, cioburi, celuloide și peruzeaZornăiau, pâlpâiau, era atât de scânteietoare zăpadaÎncât nu mai puteai să mai știi care sunt stelele și care e strada.La Fondul Plastic, spre Romană, stelele din ce în ce mai apoase,Microbi transparenți, … Citește mai mult

Emil Brumaru – A Cincea Elegie a Detectivului Arthur

de

Ieșisem din cinematograful acela de la periferie underulase-un film mut,Ținându-ne-atât de sfioși de mână… Cânta un pian..Și când ne-am oprit în mijlocul străzii și m-ai întrebat,visătoare, ce am,Uitându-ne țintă unul la altul, deodată, ne-amrecunoscut!Eram (Dumnezeule!) domnul ce tocmai coborâse dinvechea cabrioletă,Cu fracul boțit și jobenul sub braț, venit ca să fure spreseară,Motanul familiei și tu … Citește mai mult