Eugenio Montale – Jupiteriana
Se scriu chiar miliarde de poeziidespre Pământ, da-n Jupiter e altfel.Nici una despre el. Desigur, științajupiterienilor este cu totulaltceva. Ce anume nu se știe.E clar că vorba-om stârnește-acoloveselie.
Versuri corectate și adnotate
Se scriu chiar miliarde de poeziidespre Pământ, da-n Jupiter e altfel.Nici una despre el. Desigur, științajupiterienilor este cu totulaltceva. Ce anume nu se știe.E clar că vorba-om stârnește-acoloveselie.
Știința, fiica a timpului bătrân,Sub ochii-ți scrutători totul se abate;Smulgi inima poetului din sân,Vultur cu-aripi de grea realitate!.Cum să-i fii dragă? Cum să te revere,Tu, ce nu-l lași, în marea lui risipă,Să caute în ceruri giuvaere,Deși zbura cu-o ne’mblânzită aripă?.Din ceru-i n-ai smuls tu dulcea Diana?Și n-ai silit driada de pe dealuriSă-și caute o stea … Citește mai mult
Elemente chimice, 92 de arome, de forte formeConglomerate, prinse-n rețele-normeLucesc de dincolo de AndromedaCe mai contează dacă ești creștin sau te apleci la MahomedDa’ știu, religia-i universală,Sunt mii de civilizații prinse-n doar propria spiralăSuntem mici și sensul este ștersDac-am pleca de tot d-aici n-ar observa nimeni din universDa’ până atunci mecanismul funcționeazăSoarele-n centru, 9 minute, … Citește mai mult
Cel care prin știință ajunse până la steleFu refuzat de taina de dincolo de ele.Și-acum stă ca și bolta pe spate răstignit,Uimit în veci de aștrii și pururi amețit.
Cei ce-nvăluiră Globul în virtuți, și prin știință,facle-au luminat soborul de-nțelepți întru credință –n-au făcut un pas în noaptea tainelor de începuturiși-ndrugară verzi și-uscate și-adormiră duși, sub luturi.
Imperiile toate pentru o cupă plină!Toată știința noastră pe parfumatul vin.Cântările iubirii pe glasu-i cristalinȘi slava lumii pentru curata lui lumină!
De știință-ntotdeauna cugetul meu însetat e.Dintre taine-și ridicară vălurile-aproape toate.Șaptezeci și doi de ani în capăt m-am destăinuit, zi-noapte,Că din taine nu-i nici una să mi se destăinuie-n șoapte.
ZborJudecăți sintetice, analitice, acaparatApolinic sau dionisiacApodictic, cotidianitatea cu existențialele a priori, realitateaNu intenționalitatea, tact, facticitate, factualitateÎn noi el s-a angoasat fixFiințare fix, ontologic fix, ontic fixVersul flou, rege sunt fixat pe universul riscInterior cu transmutareCogito, vizez răspândiri fără particularizareAm materialitatea plină cu dimensiuni direct din lumea ambiantă, terminații și structuriScot enigme, percepții, omisiuniNetematizat, corelat, substrat … Citește mai mult
Luceferii Științei.Învățații ce de astăziTot se străduiesc mereu,Ca deplin să dovedeascăCă nu este Dumnezeu.Cu progresele științeiCa și mândrul „Lucifer”,Danșii vor să se înalțeAstăzi mai presus de cer.Două „uși” le stau în fațăȘi rămân aici mirați,După cum la „poarta nouă”Stă un bou, să mă iertați.Una este „ușa vieții”Care lor li s-a închis,Alta este a pierzăriiCare groaznic … Citește mai mult
E clar de totCă după ce l-a studiatSavantul Fergus McPigottA scris faimosul său tratatCu titlul:Omul de pe MarteDin care vă cântăm o mică parte. Toți marțienii au pe eiO sumedenie de pieiDin care una mineralăAduce după cum s-a spusA platoșa medievalăModele noi cu preț redusGăsiți la „Pielea ideală” Din studii și măsurătoriReiese că planeta MarteE … Citește mai mult