Grigore Vieru – Despicarea Țestelor

Lui Ștefan PetracheEra forfotă mareDe steaguri și de lozinci.Despicau țesteleStâlpilor de la porțile noastre,Înfigând în eleDrapelele pe careCălări au venit.Erau mai multe steaguriDecât prășitori și cosași.Trebuia cucernic să leSărutăm poala roșieCa pe odajdia preoțească.Nu eram liberi. Năzuiam numaiSpre sfințenie, tainicCântând: „Libertate, vei fiPartea mea de Hristos! ”Răniseră frumusețeaDin care picuraSângele nostru.Ne despicaseră țesteleȘi-nfipseră în eleÎngrozitoarele … Citește mai mult

Pablo Neruda – Adunare Sub Noile Steaguri

Cine-a mințit? Lujerul crinuluie rupt, întunecat, de ne-nțeles; totule plin de răni și strălucire moartă.Totul, creasta valului din val în val,imprecisul tumult al chihlimbarului,până și întunecatele dangăte de clopote.Mi-am construit sufletul astfel, am ascultattoate duhurile funeste, iar noapteaam ieșit să-mi sădesc rădăcinile:am descoperit amărăciunea țărânii:totul a fost pentru mine noapte sau fulger:port ceară tainică sub … Citește mai mult

Rafael Alberti – Din Largul Mării II

Eu îți vorbeam de steaguri, ție,fiică-a brutăresei, careerai ca pâinea-ntotdeauna,în tagma lupilor de mare.O, rătăcit-am pe uscat,zvârlit afară din mare.Eu îți vorbeam prin ferestruicăde-oglinda care-a licărita unei stele zburătoare.Zvârlit afară din mare,o, pe uscat m-am rătăcit.