Marin Sorescu – Spic
O fântână adâncă, răcoroasă,Cu cumpăna nervoasă, parcă-aș fi eu,Ridicat la ceruri.Are tot ce-i trebuie ademenitoarea fântânăAdâncă, din Bărăgan,Numai găleata-i lipsește.Cui îi este sete, trebuie să se arunce în ea.Bea, se satură, dar Dumnezeu știeCum mai reușește să iasă afară,În caz că după ce și-ar astâmpăra setea,Ar dori să plece, ori i-ar fi foame.Dragostea:Nici cumpănă, nici … Citește mai mult