Aleksandr Blok – Speranțele Nu-Mi Par Deșarte
Speranțele nu-mi par deșarte,Tu pașii ți-i încetinești.Dar ard prin ploapele lăsateCuvintele: ”Dușman îmi ești”.Doar să mă-aprind – și-atunci aproapeDe adevăr voi fi nespus,Sau vise vechi tot trec prin noapteȘi eu ard jos, și tu arzi sus.Da, în uitarea salvatoare,Un zâmbet răsărind sprințar.Și mâine, -n noua deprimareUn gând spre marșul nupțial.