Elizabeth Barrett Browning - Sonetul XXXI
Tu vii! şi totu-i spus, deşi stai mut. / Sub ochii tăi eu şed ca … →
Tu vii! şi totu-i spus, deşi stai mut. / Sub ochii tăi eu şed ca … →
O, lasă-ți obiceiul de-a răscoli în scrum / Prilejuri de durere în biata cale-a vieții, … →
Pe frunte un sărut îţi dăruiesc! / Şi-acum că plec, fiindcă aşa voiesc, / Iată … →
Umilindu-ne cu frică, / Ne silesc să fim nimica, / Vor să ne răpească harul, … →
Nimeni nu te poate opri. / Nici măcar ei care se cred zei / Se … →
Îți amintești când doi, oameni din necunoscut / Stăteau pe plaja goi, dându-și ultimul sărut.. … →
Rugăciune. / Rătăcitor, cu ochii tulburi, / Cu trupul istovit de cale, / Eu cad … →
În valuri albe, mii de focuri / Plutesc – e drumul nesfârșit / Al robilor; … →
Cuprins în ziduri negre, uitasem să visez / Credeam că stau de veghe, uitasem ce … →
Viața fără de Tine, Tată ceresc, / Este doar deșertăciune. / Numai Tu poți da … →