Pablo Neruda – Sonetul XL

Era verde tăcerea, iar lumina udată,iunie tremura ca un fluture-n soare;pe tărâm austral, dintre pietre, din mare,ai ieşit tu, Matilde, în amiaza-nfocată. Duceai flori minunate, mici şi feruginoase,alge smulse de vânt şi pe urmă uitate,încă albe de sarea ce le roade pe toate,spice gri de nisip mâna ta ridicase. Iubesc pielea de piatră şi virtuţile … Citește mai mult

Elizabeth Barrett Browning – Sonetul XL [Sonnet XL]

Da! Ei iubesc prin lumea noastră, da!Eu dragostea n-o neg cu-adevărat,De ea în tinerețe am aflat,Și de-atunci nu-i mult, și ce-nfloreaMiroase și-azi. Ghiauri și turci coleaCu un surâs batiste-au aruncatCăci ei nu plâng. Și dinții-au lunecatLui Polifem, când ploaia ce cădeaA nucii coajă bine-a șlefuit –Iubirea-n ură trece într-o ziSau poți s-o uiți. Dar tu, … Citește mai mult

Francesco Petrarca – Sonetul XL [Il Canzoniere]

Încearcă să își explice de ce iubirea lui arzătoare rămâne incapabilă de a-și atinge scopul.Dacă nicicând un foc de foc nu moare,și-atunci când plouă râul nu descrește,ci ce-i la fel se sprijină, firește,și-opușii uneori se-aprind mai tare.Amor, ce-a noastră minte-o lași să zboare,și știi că orice duh în doi trăiește,de ce impui o lege ce … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul XL

Iubire, ia-mi iubirile, pe toate;Ce ai avea în plus de ce-ai avut?N-ai să le poți numi adevărate;Tu aveai tot, apoi să ai mai mult?De m-ai primit, simțindu-te dorită,Nu-ți pot blama iubirea folosită,Te-aș condamna doar dacă, amăgită,Rasfatul să-mi refuzi ești îndoită.Îți iert hoția, grațios pungaș,Deși astfel mi-ai luat întreg avutul:Iubirea-și este singurul vrăjmaș,Greșindu-și, e mai grav … Citește mai mult