William Shakespeare – Sonetul LXXI

Când voi fi mort să plângi doar cât vor bate,Tânguitoare, clopotele mari,Vestind că schimb o lume de păcateCu lumea viermilor şi mai murdari.De vei citi cândva aceste rânduriNu-ţi aminti ce mână le-a-nşirat ;Iubindu-te, mai bine-ţi ies din gânduriDecât să fii de-a pururi întristat.O, dacă versu-mi o să-l vezi anumeCând poate voi fi una cu pământul,Să … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul LXXI. Nu Mă Mai Plânge Când Voi Muri

Să nu mă plângi când voi muri odată,Decât atât cât clopotul va bateS-anunțe tuturor că am plecatLa viermi, din lumea plină de păcate:Nu, de citești acest vers, mai bine nu-țiAduce-aminte că l-am scris, îmi eștiAtât de drag încât prefer să uițiDe mine, și să nu mă mai jelești.O, dacă vezi acest poem cândva,Eu oale și … Citește mai mult