sonetul 13

William Shakespeare – Sonetul 13 [Sonnet XIII]

de

O! Dac-ai fi în întregime-al tău,Dar nu eşti, dragul meu, cât timp trăieşti;De-acel sfârșit să te gătești mereuȘi-al tău chip drag cuiva să-l dăruiești;Căci dacă şarmul tău luat cu împrumutNu-l vei fructifica, o să deviiUn suflet singur, când ai dispărut,În loc într-un urmaş frumos să fii.Căci cine-ar vrea căminul ruinat,Când e cinstit de orice gospodar,Ce-l … Citește mai mult

Bertolt Brecht – Sonetul 13

de

Cuvântul ce mi-l reproșezi ades,vine din limba florentină, undefica e locul ce femeia și-l ascunde.Pe Dante chiar, cât a fost el de ales,cum tocmai am citit, l-au înjurat,fiindcă l-a folosit într-o poezioară,precum din cauza Elenei odinioară,pe Paris, (doar că el a fost mai câștigat!).Vezi, chiar și Dante cel zeificat,în sfada veche s-a amestecat și el,despre … Citește mai mult