sonetul 129

William Shakespeare – Sonetul CXXIX. The Expense of Spirit in a Waste of Shame

de

Vigoarea consumată în păcatE poftă-n acțiune, desfrânareMortală, mincinoasă, de blamat,Sălbatică, rea, crudă, trădătoare,De cum e obținută e hulită,Vânată, dar când dă să se-mplineascăSimți scârbă ca de-o nada înghițită,Întinsă-anume să te-nnebunească;Nebun în căutări, în act barbar,Vrând, posedând, de patimă cuprins;Extaz deplin, apoi, un gust amar;Plăcere-anticipată; după, vis.Toate se știu, dar nimeni n-a aflatCum să evite raiul … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul 129 [Sonnet CXXIX]

de

Vigoarea scursă dintr-un desfrânatE poftă-n faptă până la sfârșit,Poftă sperjură, ispitind sfruntat,Sălbatică și crudă negreșit,Pe care-o satisfaci, dar te căiești;Căci o vânezi cu cugetul distrasȘi tot așa apoi o dușmănești,Că-i nada care-n cursă te-a atras.O înghiți și parcă mintea ți-ai pierdut;Posezi destul, dar vrei mai mult, precis;Plăcerea însă jale a născut,Și bucuria a rămas un … Citește mai mult