sobă – Versuri.pro

Mihai Margineanu - Sobița Mea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

M-a pus dracu’ să mă-nsor
Ce mare dandană
Să-mi iau nevastă cu averi
Au sobița de odaie
În prima noapte ea n-a vrut
Mi-a zis că-i fac durere
Că-i stric sobița ce i-a dat
Masa ca avere.
Duru duduru duru duduru duru duduru
E sobița mea.
A doua noapte tot la fel
N-a scos măcar o vorbă
Dar eram tânăr și-aș fi vrut
Să-i bag un lemn în sobă
A treia noapte ce să vezi
Sobița era spartă
Cu multe luni-naintea mea
Băgase altu’ o cioacă.
Duru duduru duru duduru duru duduru
E sobița mea.
Acum sobița s-a lărgit
Și-ncap lemne mai multe
Noroc că am prieteni mulți
Să vină să m-ajute
Și vecinii mei sunt oameni buni
Nici ei nu scot măcar o vorbă
Când mai vin pe-nserat
Să bage un lemn în sobă.
Duru duduru duru duduru duru duduru
E sobița mea

Mihai Margineanu - Duru Duru

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

M-a pus dracu’ să mă-nsor
Ce mare dandanai
Să-mi iau nevastă cu averi
O sobiță de odaie
În prima noapte ea n-a vrut
Mi-a zis că-i fac durere
Că-i strâng sobița ce i-a dat
Măicuța, adică masa ca avere.
Duru Du Duru
Duru Du Duru
Duru Du Duru
E în sobița mea.
A doua noapte tot la fel
N-a scos măcar o vorbă
Dar eram tânăr și aș fi vrut
Să-i bag un lemn în sobă
A treia noapte ce să vezi
Sobița era spartă
Cu multe luni înaintea mea
Băgase altu’ o cioată.
Duru Du Duru
Duru Du Duru
Duru Du Duru
E sobița mea.
Da fii atent
Acum sobița s-a lărgit
Și încap lemne mai multe
Noroc că am prieteni mulți
Să vină să mă ajute
Vecinii mei sunt oameni buni
Nici ei nu scot măcar o vorbă
Când mai vin pe-nserat’
Și ei să bage un lemn în sobă.
Duru Du Duru
Duru Du Duru
Duru Du Duru
E în sobița mea

Cântece de munte - Sobița

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

M-a pus dracu’ să mă-nsor
Ce mare dandană
Să-mi iau nevastă cu avere
O soba de odaie.

Refren: Durdur duru, durdur duru
Și-așa mică cum e ea
Durdur duru, durdur duru
E sobița mea.

În prima noapte ea n-a vrut
A zis că-i fac durere
Că-i stric sobița ce i-a dat
Maicuța ca avere.

A doua noapte, tot la fel
N-a scos măcar o vorbă
Dar eram tânăr și-aș fi vrut
Să bag un lemn în sobă.

A treia noapte-am încercat
Sobița era spartă
Cu multe luni-naintea mea
Băgase altu-o cioată.

Vecinii mei sunt vecini buni
Nu scot măcar o vorbă
Mai vin și ei din când în când
Să bage-un lemn în sobă.

Acum sobița s-a lărgit
Încăp lemne mai multe
Noroc că-s ghizi la BTT
Și vin să mă ajute.

George Topârceanu - Odă Sobei Mele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cum ar face-o un student sărac.
Păstrând intactă adormita spuză,
În colțul tău, stai rece și ursuză.
O, inutilă mobilă, pesemne
Te-ai supărat că nu-ți mai cumpăr lemne?
Tu nu-ți dai seama că, deși regret,
Nu te-am putut prevede în buget, –
Dar hai să facem amândoi bilanțul,
Să vezi și tu cât valorează sfanțul:
Sunt 40 la birt,
30 chiria
Sunt 7 și 80 spălătoria
5 franci e vinul (fără amănunte)
3 gazul,
4 cheltuieli mărunte
Sunt 10 franci și 20, tutunu
1 franc, pomană
Fac 101
Plus 6 franci pe lună șvarț cu lapte
107 (una sută șapte).
Scăzând acum din leafa de.. student,
Rămâne o băncuță – excedent..
Și, vezi, de tine nu mă mir deloc
C-ai stat o iarnă-ntreagă fără foc,
Dar m-aș mira de mine să trăiesc
O săptămână, fără să iubesc.
Deci, pân să cumpăr lemne cu căruța,
Eu totdeauna cheltuiesc băncuța –
Și-abia atunci constat c-ar fi posibil
Să faci căldură, – fără combustibil!

Ileana Mălăncioiu - Domnul Arthur

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Domnul Arthur ședea la gura sobei,
Nu vă este urât singur, l-am întrebat,
Nu sunt singur, m-a liniștit, sunt cu pitulicile
Și-a deschis ușa sobei de mi le-a arătat.
Nu te speria, mi-a spus, nu li se-ntâmplă nimic,
Pitulicile sunt foarte rezistente la foc
Și într-adevăr le-am văzut stând pe-o grămadă de jar
Ca pe un ou clocit ajuns la soroc.
Ba chiar am auzit cum ciocnește ușor
În coaja de foc a oului
Și am văzut aievea cum iese din el
Întâiul pui al noului.
Neam de păsări fără gheare
Și fără creastă și fără gușă
Care cântau în soba domnului Arthur
Într-un cuib de cenușă.

Benjamin Fundoianu - Cântece Simple: Mărior

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

III.
Din nou ne cheamă iarna la sobă, să vorbim.
Ciori au bătut văzduhul ca niște cuie și-mi
place-n urechi tăcerea cum scârțâie… Pesemne,
iar au pornit, în ulițe, căruțele cu lemne.
Amurg. De-ar bate-n ușă deodată, cineva,
desigur că i-aș spune: intră! și ai intra.
Tăcerea-n noi și-n seara căzută-ntre covoare,
ar fierbe ca un cântec călduț, de samovare.
N-ai întreba nimica și-ai aștepta răspuns —
Ți-aș spune: o lumină din mine s-a ascuns.
Vrei să-ți pun la sobă pantofii de mătase?
Ți-aș spune: ai picioare ca iepuri mici de casă;
și vorbele-ar rămâne limpezi și grele-n noi,
ca ciorile surprinse de moarte într-un sloi.
Și mi-ar fi poate frică să nu ghicesc ce-nseamnă
făptura ta, împinsă aicea dintr-o toamnă,
cu capu-n mâni visată, deștept, de-atâtea ori!..
— Am bănuit că-i iarnă afară după ciori,
și-aș fi voit să-l dărui cuiva, ca să-l ascunză,
sufletul, cât o umbră crescută sub o frunză.