Zaharia Barsan – Șoapte
Noapte, ploaie, zvon de toamnă,Ulița se face-n două,Vântul aspru rupe frunză de prin plopii ce mă plouăȘi mereu îmi taie calea, parcă eu aș fi de vinăCă pe-afară nu-i lumină.Și mă duc așa, cu vântul,Cum îi place să mă poarte,Tot mai multă cade frunza răvășită-n zbor de moarteȘi-mi alunecă pe frunte, de pe frunte pe … Citește mai mult