sicrie – Versuri.pro

Radu Gyr - Morții

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Pe sub fereastră trec sicrie
cu trupuri reci de camarazi;
trecură ieri, trecură azi,
numărul lor cine-l mai știe?.
Căruțul tras de un ocnaș
pe drumul plopilor îl duce;
nu sunt nici prapuri și nici cruce
și nici o vamă prin oraș.
Nici o logodnică nu plânge
în urma mortului uitat,
ci din vazduhu-nvolburat
o pană galbenă se frânge.
Noi stăm la geam, privim în zare
cum fâlfâie aripa morții
și ne-ntrebăm: pe mâine, care
o să-l atingă zarul sorții?

George Bacovia - Plumb

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Dormeau adânc sicriele de plumb,
Și flori de plumb și funerar veștmânt –
Stam singur în cavou… și era vânt…
Și scârțâiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, și-am început să-l strig –
Stam singur lângă mort… și era frig…
Și-i atârnau aripile de plumb.

Tudor Arghezi - Convoiul Sicrielor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Să fi rămas din rude-ngropați niscai nepoți?
De subt moloz și râme s-au scos aproape toți.
Cu toate că la număr ieșea de dimineață
Cu mult mai multă lume decât fusese-n viață.
Căci dintr-un om, întreagă, nu vine niciodată
O singură bucată.
Și ce-a rămas dintr-însul se scoate pe lopată:
O labă, șoldul, brațul, întregi numai bucăți
De om, și zdrențe, sferturi, fărâme, jumătăți;
O palmă delicată, la deget cu inelul
Logodnei: nu-ncepuse prăpădul și măcelul,
Într-un sicriu, grămada, intrau de-a valma paie,
Țărână-amestecată cu păr și măruntaie.
Bărbații și copiii, ciozvârte și crâmpeie
De mădulari și resturi gingașe de femeie.
Unui bărbat cu brațe, scăpat din scrum mai plin,
I se pierduse capul într-un coșciug străin.
De altfel, nici o față nu mai avea figură,
Smolită și-nchegată într-o caricatură;
Și, ca o cobe nouă de-adaos, ca un semn,
Mai rătăcea-ntre racle și un picior de lemn.
De se-ntrebau, cu martori, groparii și poporul,
Căror cadavre șchioape li se cădea piciorul,
Și dacă mai e locul, tocit și scâlciat,
Să fie-a doua oară, cu preot, îngropat.
Dar când porni convoiul sicrielor devale,
Urlă din nou sirenă-n văzduh a plâns și jale.

Tudor Arghezi - Cinci Sute de Coșciuge

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Pe dâmbul luncii noastre, stau înșirate-o mie,
Croite-n grab’ aznoapte, capace și sicrie.
Sunt noi și încheiate cu goluri între scânduri
Și așezate, albe, pe câte zece rânduri,
Și toate pe-o măsură,
Că vor intra în ele cadavre de strânsură.
Și sicriele cinci sute, căpăcele cinci sute.
Așteaptă să mai fie umplute și bătute.
Mai late către umeri și-n jos mai îngustate,
Principiile raclei măcar sunt respectate,
Când ucigașii-n aer le-au murdărit pe-acelea
Ce le-ntocmesc morala și le botează pielea.
Trei biete mahalale muncesc să se dezgroape,.
Soldații cu topoare, cu răngi și târnăcoape.
Faetoanele de mână, cu pântec, legănate,
Au fost din tot orașul în pripă adunate.
De la gunoi și șanțuri, măturătorii-n porți
Au fost schimbați în ciocli, să care-n ele morți.
Și până la căratul de hoit, pe două roți.
Păzește santinela coșciugele, de hoți.

Anne Sexton - Pompierii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Suntem America
Suntem umplutori de sicrie.
Suntem băcăuanii morții.
Îi împachetăm în lăzi ca conopida.
Bomba se deschide ca o cutie de pantofi.
Și copilul?
Copilul cu siguranță nu căscă.
Și femeia?
Femeia îi scaldă inima.
S-a sfâșiat din ea
și ca ultim act
o clătește în râu.
Aceasta este piața morții.
America,
unde sunt acreditările tale?

Walt Whitman - Pe Când Înflorea Liliacul - 7

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Nu doar pentru tine cel singur, eu
Ramuri verzi și flori aduc tuturor sicrielor,
Fiindcă proaspăt ca zorile, așa vreau să cânt
un cântec pentru tine,
O, sănătoasă și preasfințită moarte.
Pretutindeni buchete de roze,
O, moarte, te-acopăr cu crini proaspeți și
cu trandafiri
Dar acum îți ofer liliacul care cel dintâi înflorește,
Și rup din belșug ramuri întregi din copăcelul meu
Și cu brațele încărcate vin să le aștern
Pe coșciugele tuturor și pe-al tău, o, moarte.